Filologi de excepție la conferința științifică internațională „Originalitatea. Contaminare, Hibridizare, Metisaj lingvistic și literar“ de la Viena

Filologi de prestigiu din Austria, România, Republica Moldova și Italia s-au reunit în aceste zile la Viena în cadrul conferinței științifice internaționale„Originalitatea. Contaminare, Hibridizare, Metisaj lingvistic și literar”.

Aflată într-o poziție geografică privilegiată, cultura română este un teritoriu fertil al divergențelor culturale, al contaminărilor, hibridizărilor și chiar al practicilor de metisaj cultural.

Astfel, conferința organizată de Institutul de Romanistică al Universității din Viena în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Viena, urmărește să evidențieze originalitatea culturală (lingvistică și literară) românească într-un spațiu de contact, al influentelor exercitate de a lungul istoriei naționale de către principalele culturi dominante europene.

În deschidere, doamna dr. dr. Petrea Lindenbauer, director adjunct al Institutul de Romanistică al Universității din Viena, a subliniat importanța studierii limbii române în cadrul limbilor romanice, dând apoi cuvântul domnului dr. Michael Metzeltin de la Universitatea din Viena. Membru al Academiei de Ştiinţe a Austriei, membru de onoare al Academiei Române, doctor honoris causa la numeroase universități din întreaga lume, domnul profesor Metzeltin este un asiduu promotor al limbii și literaturii române în Austria și nu numai. Cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și Institutului cultural Român, în 2005, a publicat studiul realizat împreună cu P. Lindenbauer și H. Wochele,„Dezvoltarea lexicului de civilizaţie în spaţiul sud- est european, lexicul constituţional român, o contribuţie din perspectiva evoluţiei ideilor şi istoriei culturii”, lucrare ce are o relevanţă deosebită pentru cercetarea ştiinţifică a spaţiului sud-est european şi pentru prezentarea României în contextul european de astăzi.

Domnul prof. dr. Michael Metzeltin în prezentarea susținută la conferință „Limba română - o limbă romanică originală“ a scos în evidență individualitatea diferită a limbii române față de celelalte limbi romanice, idiosincrazia foarte specială a acesteia care oferă posibilități pe care alte limbi romanice nu le au și că astfel România poate un pivot lingvistic, cultural și politic în Europa de SE: (…) dacă s-ar recunoaștere că limba română, pornind de la materiale latinești și romanice și de la materiale balcanice și slave, a elaborat un puternic nou instrument de înțelegere și comunicare aceasta ar oferi limbii și culturii române un rol de pivot în geopolitica sud-est europeană.

În continuare, fost realizate următoarele prezentări:„Resurecția melodramei în literatura lui E. Lovinescu“,prof.dr. Antonio Patraș, Facultatea de litere Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, „Problema colonialismului în discursul cultural românesc din „lungul“ secol al XIX-lea“,dr. Andrei Terian, Profesor universitar doctor abilitat, Decan al Facultății de Litere și Arte al Universitatii „Lucian Blaga“ din Sibiu, „Metisări lingvistico-culturale în „Regulamentul organic“ al Moldovei (1831)“, dr. Roberto Merlo, profesor şi cercetător la Departamentul de Lingvistică şi Literatură Comparată al Universității din Torino și „Originalitatea semantic-lexematică în „Gazeta de Transilvania “ (1838)“, dr. Petrea Lindenbauer.

În deschiderea celei de a doua zi a conferinței, doamna prof. univ. dr. Eva –Maria Remberger, director al Institutul de Romanistică, Universitatea din Viena a vorbit despre originalitatea limbii române, din perspectiva obiectivă a unei persoane din exterior, fiind urmată de către domnul conf. univ. dr.Ioan Milică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi cu lucrarea: „Eul textual. Originalitate și tradiție în publicistica lui Mihai Eminescu“,dr. Roxana Patraș: „Creativitate si imitație în literatura de consum românească (1850-1920) “, de la aceeași universitate și dr. Tatiana Ciocoi, conferenţiar universitar, doctor abilitat, Universitatea de Stat din Moldova, cu lucrarea „Tendințele recente ale prozei basarabene: trei autori și două origini“.

Domnul dr. Florin Oprescu, Lector de limbă, literatură şi civilizație românească la Institutul de Romanistică, Universitatea din Viena, a evidențiat în concluziile discuțiilor că, ”spre deosebire de hărțile geo-politice, hărțile literaturii române sunt, în orice caz, mult mai fluide, determinate tocmai de intenția de a submina suzeranitatea politizată și mercantilă a unor grupuri dominante, regionale, de legitimare a unei hărți politice. Puterea literaturii constă tocmai într-o de-naturalizare a frontierelor geo-politice. ”

Promovarea acestui subiect în domeniul academic la nivel internațional reprezintă o prioritate pentru participanți, intenționându-se publicarea lucrărilor într-un volum științific cu același titlu, într-o limbă de circulație internațională.