Expoziția documentară „Samudaripen – Holocaustul Romilor“ și dezbaterea „Cultura și limba romani în România“, la ICR Viena

Institutul Cultural Român de la Viena organizează, în perioada 8-30 aprilie 2026, expoziția documentară „Samudaripen – Holocaustul Romilor“, proiect realizat în parteneriat cu Institutul Intercultural Timișoara, cu sprijinul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest Timișoara, al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României, Agenției Naționale pentru Romi și Ambasadei României în Republica Austria.

Deschiderea expoziției va avea loc la sediul ICR Viena miercuri, 8 aprilie 2026, ora 18.30, de Ziua Internațională a Romilor, în prezența directorului Institutului Intercultural Timișoara, Călin Rus, directorului de programe al Institutului Intercultural Timișoara, Corina Răceanu, și președintelui Asociației „Nevo Parudimos”, Daniel Grebeldinger. De la ora 19.00, este programat panelul de discuții „Cultura și limba romani în România“, la care vor lua parte: Dincer Geafer, subsecretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României; Iulian Paraschiv, președintele Agenției pentru Romi; Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timișoara; Adrian Nicolae Furtună, istoric, profesor la Universitatea din București și consilier în cadrul Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher;Daniel Grebeldinger, președinte al Asociației „Nevo Parudimos”. În cadrul panelului va fi prezentată succint și Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027; ICR este membru al Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategieiși implicat direct în realizarea unor acțiuni.

Totodată, în cadrul serii va fi prezentat albumul comemorativ plurilingv Holocaustul împotriva romilor/O Samudaripen e rromenque/The Roma Holocaust/Der Holocaust an der Roma, realizat de Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatul General al Guvernului, cu sprijinul mai multor parteneri printre care și ICR Viena, care a realizat traducerea în limba germană.

Expoziția „Samudaripen – Holocaustul Romilor“ a fost realizată ca parte a proiectului „Invizibil/Vizibil – Deconstruirea stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa”, componentă a programului Timișoara 2023 – Capitală europeană a culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Expoziția are la bază consultări cu Centrul Cultural și de Documentare al Sintilor și Romilor Germani din Heidelberg, cu Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata” și cu Asociația „Nevo Parudimos”. Conținutul expoziției a fost elaborat cu sprijinul și colaborarea a doi specialiști romi: Adrian-Nicolae Furtună, Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”, și Bogdan Chiriac.

Expoziția documentară include informații istorice și documente de arhivă, povești de viață și mărturii personale ale victimelor și supraviețuitorilor, materiale care prezintă etapele persecuției persoanelor de etnie romă sau sinti (discriminare, deportări, lagăre, exterminare), dar și o privire generală asupra Holocaustului romilor la nivel european, cu accent pe contextul românesc. Scopul principal al expoziției este de a face vizibilă o pagină mai puțin cunoscută a istoriei României, contribuind la educarea publicului tânăr.

În perioada nazistă, romii și sinti (subgrup etnic al romilor,cu dialect romani influențat de limba germană) au suferit forme extreme de persecuție: cercetările desfășurate de medici precum Robert Ritter (1901-1951) în vederea demonstrării presupusei „predispoziții ereditare” spre delincvență și a „inferiorității rasiale” a romilor au ridicat stereotipuri anti-rome la rang de doctrină rasială fundamentată de discipline pseudoștiințifice precum eugenism și igienă rasială. În România, romii au intrat încă din iarna anului 1940 în atenția regimului Antonescu, când au avut loc primele discuții oficiale cu privire la romii din București considerați „indezirabili”. În condițiile în care romii nu aveau un stat propriu și nu exista, astfel, posibilitatea unui schimb de populație cu o țară vecină, noul regim a utilizat termenul de „transfer unilateral” pentru a desemna deportarea membrilor acestei minorități. În februarie 1941, guvernul Antonescu a luat în discuție posibilitatea expulzării romilor „indezirabili” din București și alte centre urbane în sate din câmpia Bărăgan, aflate sub pază strictă și având un regim de muncă obligatorie. Anexarea provinciei Transnistria în vara anului 1941 a oferit guvernului posibilitatea de a-i „transfera unilateral” pe romi în afara granițelor țării, după modelul deportării în masă a populației evreiești din toamna anului 1941. Detalii: www.samudaripen.intercultural.ro/

Institutul Intercultural Timișoara (IIT) este o organizație non-guvernamentală autonomă, non-profit, cu activitate educațională, culturală, civică și științifică, fără scopuri politice, care acceptă și promovează valorile interculturale, cetățenia activă și respectul pentru drepturile omului. Înființat în 1992, cu sprijinul autorităților locale și al Consiliul Europei, IIT colaborează cu o rețea largă de parteneri din toată lumea, de la ONG-uri și universități până la instituții publice și experți din domeniile sale de interes.

Accesul publicului este liber, cu înscriere prealabilă la uawg(at)rkiwien.at.