Expoziţia "Arhitectura Interbelică a Bucureştiului şi Regalitatea", la MNŢR

Expoziţia "Arhitectura Interbelică a Bucureştiului şi Regalitatea", sub auspiciile Familiei Regale a României”, Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual, alături de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România și Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, şi cu sprijinul Institutului Cultural Român, va fi deschisă joi, 17 octombrie, la ora 18.00, la Sala "Irina Nicolau" a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.

Expoziţia pune în valoare identitatea culturală și istorică, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european. Aceasta va fi deschisă publicului larg în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. 

În 2017, 2018 şi 2019 expoziţia a fost itinerată în Europa: Bruxelles – Belgia, Barcelona – Spania, Stockholm – Suedia, Londra – Marea Britanie dar și în România: la Palatul SuțuMuzeul Municipiului București, la Castelul Pelișor – Muzeul Național Peleș și la Palatul Regal – Muzeul Naţional de Artă.

Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea”, semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg și cuprinde panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est – europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu realizat, în mare parte, în perioada interbelică.În cadrul perioadei de desfășurare a expoziției, 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, sunt incluse și o serie de conferințe si workshop-uri tematice inițiate de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de partenerii săi. În cazul acestor activități interactive, vor fi abordate teme precum creativitatea în artă, design, arhitectură, literatură, teatru, dans și audiovizual menite să încurajeze dialogul multidisciplinar, dar și să apropie un public numeros de creațiile marilor arhitecți români de patrimoniu.

Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care a adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerată capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.Expoziţia valorifică nivelul extraordinar al creativităţii arhitecților români din perioada interbelică și demonstrează că vasta producție de opere arhitecturale din București a avut un rol important, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.

Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitatea arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.Expoziţia dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc – prin acest proiect – o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii, la justa valoare, acestea reprezintă simbolul perenităţii româneşti. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, proiectul aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.

În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat) cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza punctuală a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenului arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.

Expoziţia „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului şi Regalitatea” are la bază o cercetare de actualitate, bine documentată fotografic, care se dorește un mijloc de familiarizare critică cu operele unora dintre cei mai reprezentativi arhitecți români ai stilului modern. 

Expunerea prezintă sursele formale şi teoretice ale arhitecturii moderne românești din ariile urbane şi expune operele arhitecţilor români interbelici. Prezentarea unor documente relevante şi o analiză a operelor acestora fundamentează conținutul proiectului care evidenţiază şi argumentează cum raționalismul european s-a reflectat în arhitectura românească din perioada interbelică în deosebi în București. Raționalismul european, expresie a măsurii şi echilibrului, a aspirat constant la concizie, puritate, frumuseţe, eleganță.

Expoziţia se adresează în primul rând arhitecților, dar și publicului larg interesat de arhitectura modernă din Bucureștiul anilor ’30, care doresc să își lărgească orizontul cultural. Expoziţia contribuie la o mai bună înțelegere a arhitecturii moderne românești în contextul modernității europene.Expoziţia se alătură cu competență numeroaselor proiecte expoziționale de istorie, teorie a arhitecturii, prin care o tânără generație de arhitecți români lărgesc considerabil aria cunoașterii trecutului nostru apropiat în contextul european și mondial.

Creațiile marilor arhitecți moderni primesc prin acest album al expoziției „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, realizată de dr. arh. Luca Matei Stoian – alături de acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Ramona Mihăilă, arh. Alexandra Dana Mărășescu, o cheie de lectură suplimentară și un argument în favoarea aprecierii lor la justa valoare.