Ediția „Cafenelei Românești” online din data de 16 iulie 2020, desfășurată în limbile ebraică și română, prin live streaming pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv – https://www.facebook.com/icr.telaviv/, l-a avut ca invitat pe compozitorul israelian de origine română, prof. univ. dr. Vladimir Școlnic.
|
În cadrul discuției intitulate „Despre muzică și poezie cu compozitorul Vladimir Școlnic”, alături de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, compozitorul israelian a explorat relația dintre muzică și poezie, mai precis felurile de integrare artistică ale operelor lui Blaga, Eminescu, Topârceanu și ale Anei Blandiana în muzica sa, metodele prin care compozitorul unifică muzica poeziei cu muzica sunetelor, folosindu-se în acest scop de exemplificări ale textelor în raport cu muzica, precum poeziile „Frumoase Mâni” și „Trei Fețe” de Lucian Blaga, pe de o parte și „Simfonia” și piesa ”Life Circles” compuse de acesta, pe de altă parte. Fragmente din transpunerea muzicală a poeziilor „Și dacă” de Mihai Eminescu, „Câți ca voi” de George Topârceanu și „Nealegere” de Ana Blandiana au fost, de asemenea, incluse în acest eveniment dedicat artelor ce integrează naționalul cu universalul. Fragmentele prezentate au fost interpretate de muzicieni români și israelieni. Vladimir Școlnic a subliniat că unul dintre principiile de bază ale actului său compozițional rezultă din faptul că „poezia și muzica sunt exprimate prin sunete ale căror înțeles derivă din limba în care sunt redate. Astfel, cuvântul dragoste poate fi exprimat în diverse feluri. Este clar că diferitele formulări ale aceluiași cuvânt transmit de fiecare dată un alt mesaj. Precum limba vorbită, limbajul muzical presupune două elemente: comunicarea gramaticală și comunicarea emoțională, cea din urmă dând naștere expresivității muzicale.” Evenimentul a oferit publicului ocazia de a pătrunde în laboratorul de creație al compozitorului de muzică contemporană Vladimir Școlnic și de a vedea în ce constă transpunerea limbajului poetic în limbaj muzical. Astfel, aflăm că „muzica este exprimată și ea prin sunete, adică prin construcții sonore, dar în limba sunetelor nu există concepte, ci în limba sunetelor acționează forțe fizice universale, precum legea gravitației universale a lui Newton și alte principii elaborate de acesta, ca de exemplu legile mișcării. Înțelegerea lor presupune analiza profesională a interpretării ce ar include și echivalarea termenilor necesari pe un nivel analog și permit muzicianului să înțeleagă impactul lor asupra proceselor micro și macro de creare a unei opere muzicale.” |
Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, Vladimir Școlnic și-a obținut doctoratul summa cum laudae la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Compozitor, muzicolog, pianist și profesor, Vladimir Școlnic este un inovator în domeniile sale de activitate, dezvoltând în muzica sa noi tipuri de procese compoziționale de tip palindrom, ce integrează asimetria și simetria în timp și spațiu. În calitate de muzicolog, Vladimir Școlnic a construit o metodă autentică de cercetare în muzica contemporană folosind și concepte din teoria mulțimilor. În calitate de profesor, a inventat mai multe metode și sisteme inovatoare legate de diferite discipline, integrând concepte teoretice avansate cu abilități muzicale funcționale. Totodată, muzica sa a fost selectată pentru spectacole în festivaluri internaționale de prestigiu de muzică contemporană din toate colțurile lumii. În anul 2002 i-a fost acordat Premiul 2002 de către New York University și International New Music Consortium pentru realizări în domeniul compoziției, cercetării și educației, iar în 2004 și 2017 a fost recompensat cu Premiul Primului Ministru israelian pentru compozitori.
