Cvartetul Belcea la Ateneul Român

Rezidenţa formaţiei britanice la Bucureşti continuă cu un regal cameral
Miercuri, 13 februarie 2008, ora 19.00, Cvartetul Belcea
revine la Ateneul Român. Recitalul prestigioasei formaţii londoneze cuprinde pagini camerale de referinţă create de Mozart, Beethoven şi Webern. Concertul face parte dintr-o serie de evenimente din cadrul rezidenţei Cvartetului Belcea la Ateneul Român, rezidenţă susţinută de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu".
Înfiinţat în 1994, în timpul studiilor la Colegiul Regal din Londra, ansamblul alcătuit din Corina Belcea, Laura Samuel, Krzysztof Chorzelski şi Antoine Lederlin are un palmares impresionant: mari premii la competiţiile internaţionale de gen de la Osaka şi Bordeaux, premiul de disc Gramophone, colaborări cu muzicieni de renume. Cvartetul Belcea înregistrează acum sub egida EMI, unde a realizat o colecţie impresionantă, cu un repertoriu extins, de la Mozart, Brahms şi Fauré, la Janáček, Britten şi Bartók. După câţiva ani de rezidenţă la Wigmore Hall în Londra, formaţia este în prezent cvartet în rezidenţă la Ateneul Român, în cadrul unui proiect iniţiat de Institutul Cultural Român şi derulat pentru al doilea an consecutiv în parteneriat cu Filarmonica George Enescu. Rezidenţa constă într-o serie de concerte şi cursuri de perfecţionare cu cvartete tinere din România.

Apariţiile Cvartetului Belcea sunt caracterizate, deopotrivă, de performanţa interpretativă şi de un program ales în urma unei îndelungi meditaţii, cu legături subtile între lucrări aparţinând unor epoci, stiluri şi concepţii estetice variate.

Cvartetul K 499 în Re Major
, dedicat de Mozart prietenului său, compozitorul şi editorul Franz Anton Hoffmeister, a fost definitivat în 1786, între ciclul de şase cvartete intitulat Haydn şi cel al cvartetelor «prusace».
Cele Cinci piese op. 5
scrise în 1909 de Anton Webern, cu o durată de numai opt - zece minute, conţin elemente timbrale inedite, registre extreme, sonorităţi noi în epocă. Fără a se supune încă rigorilor serialismului, compozitorul organizează totul la nivel miniatural, cu migală, micile profile simetrice dobândind o evoluţie proprie.
Cvartetul op. 127
, dedicat Prinţului Galitzin şi compus în 1824, deschide seria ultimelor cvartete ale lui Beethoven. Creaţia comunică subtil cu ultima capodoperă a simfonismului beethovenian, Simfonia a IX-a op. 125.
Biletele pot fi procurate de la casa Ateneului Român, tel. 315 68 75.