Bien ensemble-Matei Vișniec

Bien ensemble-Matei Visniec

In această perioadă de post izolare, Institutul Cultural Român de la Paris menține legătura cu creatorii români din Franța sau cu creatorii care participă prin munca loc la strălucirea culturii române în Franța.

În fiecare marți, începând din 12 mai, 19 artiști vor împărtăși cu noi cotidianul lor și proiectele pe care le-au gândit în timpul acestei pauze forțate a lumii culturale.

Continuăm această serie de interviuri cu dramaturgul, poetul, jurnalistul Matei Vișniec, online pe pagina noastră de Facebook, marți, 15 iunie, începând cu ora 16.

Matei Vișniec

Născut într-un oraș din nordul României, Rădăuți, în 29 ianuarie 1956, descoperă foarte repede că literatura poate fi un spațiu al libertății. Se hrănește cu lecturi din Kafka, Dostoievski, Camus, Beckett, Ionesco, Lautréamont… Are o sensibilitate anume pentru suprarealiști, dadaiști, nuvelele fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirică și chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt aproape totul exceptând realismul socialist promovat de conducătorul țării, Nicolae Ceaușescu.

Mai târziu studiază filosofia la București și devine foarte activ în cadrul generației 80, mișcare literară care a bulversat peisajul poetic și literar al României acelei epoci. Crede în conceptul de rezistență culturală și în capacitatea literaturii de a demoli totalitarismul, crede că teatrul și poezia pot denunța manipularea oamenilor prin așa-numitele "idei luminoase".

Înainte de 1987 se afirmă în România cu poezia sa epurată, lucidă, parcă scrisă cu acid. Începând din 1977 începe să scrie și piese de teatru care circulă în mediile literare dar care sunt interzise, nu pot fi montate pe scenă. Devenit autor interzis, părăsește în septembrie 1987 România, ajunge în Franța și cere azil politic. Redactează, în cadrul Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales o teză despre rezistența culturală în țările din Europa de Est în epoca comunistă, însă începe să scrie și piese de teatru direct în limba franceză. Între 1988 și 1989 lucrează pentru postul de radio BBC, iar începând din 1990 pentru Radio France Internationale.

După un prim succes la Journées des Auteurs (Zilele autorilor), organizate de Théâtre les Célestins din Lyon, în 1991, cu piesa sa "Les Chevaux à la fenêtre" (Caii la fereastră), Matei Vișniec este descoperit de numeroase companii de teatru și piesele sale încep să fie jucate peste tot în Franța: Paris, Lyon, Avignon, Marseille, Toulouse, la Rochelle, Grenoble, Nancy, Nice, etc.

Astăzi Matei Vișniec numără numeroase creații teatrale în Franța iar în România teatrul din orașul Suceava îi poartă numele. Treizeci de piese semnate de Vișniec sunt publicate (Lansman, Actes Sud-Papier, L'Harmattan, Espace d'un Instant, Crater, Oeil du Prince). Piesele sale sunt jucate în mai mult de treizeci de țări de pe tot globul, Italia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Suedia, Germania, Israel, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia …Este, din 1992, unul dintre cei mai jucați autori de la Festivalul de la Avignon (off), cu patruzeci de creații teatrale, și este laureatul mai multor premii din partea presei în cadrul acestui festival celebru peste tot în lume.

În România, după căderea comunismului, Matei Vișniec a devenit cel mai jucat autor dramatic în viață. Teatrul Național din București a montat piesele sale, "Mașina Cehov", "Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal". Este și autorul a trei romane editate în România.

Matei Vișniec este laureatul premiului Monnet de literatură europeană 2016, cu romanul Le marchand de premières phrases (Negustorul de începuturi de roman): roman caleidoscopic, apărut la editura Chambon (tradus ulterior în limba română de Laure Hinckel), și a primit tot în anul 2016, încoronând astfel întreaga sa activitate culturală, distincția de mare ofițer în Ordinul național al serviciului credincios, din partea președintelui României, Klaus Iohannis.

Background

O întâlnire săptămânală cu titlul "Bien Ensemble - Creatorii români din Franta în timpul si după epidemia de coronavirus", pe paginile noastre Facebook și Instagram, pentru a vedea și asculta artiști, creatori, a afla care sunt speranțele lor, ideile lor pentru viitorul apropiat, dar și gânduri despre felul în care procesul lor de creație sau de interpretare, de muncă artistică cotidiană, a fost nevoit să se armonizeze, să se adapteze cu izolarea impusă.

Înregistrările video pe care le vom prezenta vor fi în limba franceză sau vor fi subtitrate în limba franceză. Editarea este asigurată de videastul Alexander Varlamov.