Vlad Basarab – Tracing Memory

Albumul în limba engleză publicat de ICR documentează un proiectul cultural amplu – cuprinzând instalaţii, sculptură, video, performance – derulat în ultimii ani în diverse spaţii (Creative Arts Center, West Virginia University; Warwick Arts Centre; centre de artă contemporană din Berlin, Varna, Colorado, ICR New York; Bienala Internaţională NCECA – Rhode Island; Pittsburgh Center for the Arts; Muzeul de Artă Brukenthal din Sibiu ș.a.). Demersul reia contextul istoric al secolului XX, în care sisteme ideologice totalitare au condus la distrugerea în masă a unor edificii de patrimoniu şi a unor cărţi considerate reacţionare, lucrarea sintetizând, în cadrul unei serii de instalaţii sculpturale, video şi performance, nevoia umană de a salva trecutul printr-o accesare non-arhivistică, reluând problematica metodelor tradiţionale de conservare şi de transformare a memoriei colective.

Texte: Vlad Basarab, Mădălina Mirea, Aurelia Mocanu, Cristina Albu, Anca Țenea, Linda Christianson, Bernard Schultz, Ioan-Paul Colta, Florin Ciubotaru, Fang Lili, Inge Gavăt

Traduceri: Alice Iamandi, Vlad Basarab, Lorena-Andrada Zăbrăuțanu, Luiza-Maria Lambotte

„What remains eternally human and universally valid? What will happen to thousands of years of culture and collective memory? Here's a question that Vlad Basarab tries to answer: clay, water, and information. These elements, which recompose the garden, the original paradise, are essential in restarting our world. The future originates from the past, from simple and essential things: water, earth, and the collective memory of what should be done. Basarab’s vision represents a warning signal regarding the risk of degradation of culture.“ – Mădălina Mirea

„Ce rămâne etern uman și universal valabil? Ce se întâmplă cu mii de ani de cultură și memorie colectivă? Pot fi adunate la un loc într-o bibliotecă? Iată o întrebare la care propunerea artistului Vlad Basarab încearcă să răspundă: lut, apă, informație, trei elemente care conțin germenele tuturor lumilor viitoare.Aceste elemente, care recompun grădina, paradisul inițial, sunt esențiale pentru restartarea lumilor în care trăim. Concret, artistul propune o metamorfoză a spațiului printr-o incursiune simbolică în mentalul colectiv. Viitorul se originează în trecut, în lucrurile simple, esențiale: apă, pământ, și memoria colectivă a ceea ce trebuie făcut. O țară cu o cultură veche, bazată pe tradiții transmise din generație în generație, de către oameni care au trăit în acord cu natura și pământul, poate fi simbolic prezentă prin aceste trei elemente simple, dar esențiale. Viziunea artistului Vlad Basarab reprezintă un semnal de alarmă în ceea ce privește riscul degradării culturii.“ – Mădălina Mirea

„Vlad Basarab este un artist vizual ale cărui lucrări sunt definite de multimedia, performance şi video. Originar din România, s-a mutat în S.U.A. în 1995 pentru a studia arta, iar în 2013 s-a întors în ţară, lucrările lui recente fiind influenţate preponderent de impactul perioadei comuniste asupra intelectualilor români. Deşi născut în 1977, subiectul cenzurii comuniste asupra oamenilor şi a manifestărilor lor culturale l-a inspirat şi afectat într-o mare măsură, astfel încât şi-a dedicat o bună parte din cercetarea şi creaţia sa, acestei teme. Pentru el, a ucide cei mai buni oameni ai unei ţări este echivalent cu un suicid cultural al acestei ţări. În acest context a pornit seria de lucrări artistice Memories, care are ca subiect pierderea memoriei prin eliminarea formelor de cultură în format tipărit, ce serveau ca suport al istoriei şi al identităţii culturale ale unei ţării. Printre proiecte se numără Arheologia Memoriei, International Intellectual Property, Cenzura Memoriei şi Gray Horizons.“ – Anca Țenea

Vlad Basarab (n. 1977, București) este un artist vizual care lucrează cu multi-media, ceramică, sculptură, performance și video. În 2001, a absolvit Facultatea de Arte (BFA), secția ceramică la University of Alaska Anchorage. În 2013 a obținut diploma de masterat în arte frumoase (MFA) la secția Electronic Media a West Virginia University, Morgantown. În perioada octombrie 2013 - iunie 2014, a fost cercetător Fulbright în România pe tema pierderii memoriei colective ca rezultat al persecuțiilor intelectualilor în perioada comunista. Este membru al Academiei Internaționale de Ceramică (Geneva, Elveția) NCECA (SUA) și al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A avut 21 expoziții personale și numeroase colaborări naționale și internaționale.

„Expozițiile Arheologia Memoriei: Cărțile Focului sau Cărțile Pământului au constat din instalații de mari dimensiuni alcătuite din sute de cărți din ceramică așezate în straturi de argilă sau pământ. Ideea proiectului o reprezintă cultura ca bază a civilizației, simbolizată de folosirea pământului ars și nears în construirea unui sit arheologic în formă de bibliotecă arhetipală din cărți de ceramică.

Am ales să folosesc cartea ca simbol deoarece sintetizează istoria cunoașterii și a memoriei colective. Cărțile din seria Arheologia Memoriei sunt în mod simbolic lăsate nescrise pentru a sugera absența, uitarea și a inspira publicul să-și imagineze ce ar putea conține. Cărțile sunt simboluri, instrumente ale memoriei. De la începutul istoriei a existat o legătură strânsă între cuvinte și lut, primele forme de scriere fiind pe tăblițe de lut.

„Trecutul joacă un rol important în procesul meu creativ. Rolul meu de artist este de a săpa prin straturile istoriei ca un arheolog. Procesul uitării este inevitabil, mai ales în epoca contemporană când accentul se pune pe nou. Se impune păstrarea valorilor românești, a tradiției și a patrimoniului viu, nu numai în muzee, dar mai ales prin activități culturale care implică tânăra generație. Procesul de aducere aminte devine singurul mod de conservare al istoriei. Prin lipsa unei continuități culturale, este dificil pentru un popor să-și găsească direcția și identitatea în cadrul unui nou sistem social. (…)“ – Vlad Basarab

224 p.

ISBN 978-973-577-731-9