Institutul Cultural Român de la Beijing celebrează împlinirea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși printr-o expoziție și trei concerte intitulate „Brâncuși 150: Sunetul Formelor”. Concertele vor fi susținute de renumiții muzicieni români, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, în trei spații distincte din China: 1 martie 2026, sediul ICR Beijing, 4 martie 2026 – Beijing Dongtu Theater și 6 martie 2026 – Sala Auditorium, Forlong Ski Resort din orașul Chongli.
Pornind de la o perspectivă surprinzătoare asupra operei celui mai important sculptor român, repertoriul ales reprezintă o punte inedită între artele vizuale și muzică, incluzând atât creații ale compozitorilor români contemporani, cât și capodopere ale muzicii franceze și spaniole. Piesa centrală a programului este lucrarea „Făurăria lui Brâncuși”, compusă special de Viorel Munteanu, pentru celebrarea marelui sculptor modernist de origine română. Programul concertelor cuprinde, printre altele: Viorel Munteanu – Făurăria lui Brâncuși (interpretare special aleasă de către cei doi protagoniști, Diana Jipa & Ștefan Doniga); Francis Poulenc – Suita „Le travail du peintre” (adaptare pentru vioară și pian de Diana Jipa și Ștefan Doniga); Remus Georgescu – Interludiu și Toccata din Suita a II-a pentru pian solo; Roman Vlad – Negresa blondă pentru vioară solo (lucrare dedicată Dianei Jipa); Jorge Grundman – Warhol in Springtime pentru vioară și pian; Camille Saint-Saëns – Dans Macabru pentru vioară și pian; Dan Dediu – Sphynx și Dragon pentru vioară și pian.
Evenimentele muzicale sunt completate de expoziția „Păsările lui Brâncuși - Zbor spre infinit”, care reunește 31 de fotografii selectate din complexul imagistic curatoriat de arhitect prof. dr. Sorin Vasilescu, realizat la 50 de ani de la comemorarea marelui sculptor. Imaginile surprind detalii ale principalelor lucrări dedicate temei „păsării” și „zborului”, aflate astăzi în marile muzee ale lumii: Măiastra (Philadelphia Museum of Art), Pasărea în spațiu (MoMA, New York), Pasărea în văzduh (1923, Philadelphia Museum of Art), sculpturile din atelierul lui Brâncuși de la Centre Pompidou, precum și alte variante emblematice ale acestui ciclu esențial. Puse la dispoziție cu titlu gratuit, fotografiile vor fi reinterpretate prin tehnici AI și prezentate pe fundal roșu regal, într-o formulă vizuală contemporană menită să pună în valoare forța conceptuală a sculpturilor.
Vernisajul expoziției va avea loc la 1 martie 2026, ora 18.00, la sediul ICR Beijing, odată cu organizarea concertului „Sunete și Forme”. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul anului 2026, în paralel cu alte proiecte expoziționale ale reprezentanței.
Spațiul ICR Beijing va fi marcat vizual printr-un autocolant dedicat lui Brâncuși, incluzând portretul artistului, anul aniversar și citatul „Eu nu creez păsări, ci zboruri”, prezentat în trei limbi, pentru o vizibilitate sporită în rândul publicului. Pe parcursul expoziției va fi proiectat scurtmetrajul documentar „Timi2023 – Brâncuși”, moderat de istoricul de artă Doina Lemny, care include și o secțiune despre Păsările lui Brâncuși. Programul va fi completat de intervenții plastice inspirate de universul brâncușian, realizate de studenți ai Facultății de Sculptură din cadrul Universității Tsinghua și al Universității Jiaotong din Beijing, ca formă de omagiu adus sculptorului. Drepturile de autor ale documentarului au fost acordate cu titlu gratuit Institutului Cultural Român de la Beijing de către Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Expoziția „Păsările lui Brâncuși - Zbor spre infinit” dezvoltă tema zborului ca formă de cunoaștere și libertate, iar „Pasărea lui Brâncuși” poate fi lecturată metaforă a eliberării spiritului, a desprinderii de materie, dar și ca reîntoarcere la memoria originară a naturii. Într-o celebră mărturie, Brâncuși povestea despre o pasăre rătăcită în atelierul său, care nu găsea ieșirea din cauza geamului invizibil, până când, după o clipă de repaus, a reușit să zboare liber. „Sculptura este la fel – remarca artistul – dacă găsești ieșirea, te ridici și intri în împărăția cerurilor”. Seriile „Măiastra” și „Păsări în văzduh” ocupă un loc central în acest parcurs. Inspirată din mitologia românească, „Măiastra” este pasărea-regină, ființă solară și magică, al cărei cântec promite regenerare și tinerețe. Varianta din 1910, realizată în marmură albă, se află astăzi la MoMA New York, iar alte versiuni pot fi admirate la Tate Modern din Londra și la Guggenheim Veneția. Ciclul „Păsări în văzduh” (1931-1936) radicalizează această viziune: forma se subțiază, detaliile dispar, suprafața devine oglindă, iar legătura cu pământul se reduce până aproape de anulare.
Alături de pasiunea de a adapta forme muzicale recente la creațiile brâncușiene pentru acest proiect aniversar, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga sunt recunoscuți pe plan internațional pentru promovarea muzicii românești, susținând în premieră peste 50 de lucrări dedicate lor de compozitori din România, Spania, Marea Britanie, Franța și Republica Moldova.
Diana Jipa a absolvit Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, cu diplomele de licenţă, master și doctorat. A debutat ca solistă la vârsta de 10 ani, devenind cu timpul o prezenţă constantă în filarmonicile și scenele de concerte din România și străinătate (Anglia, Belgia, Cehia, Coreea de Sud, China, Cuba, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Mexic, Norvegia, Olanda, Polonia, Rusia). În 2005 a reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană. A fost prezentă pe scenele unor importante festivaluri muzicale, printre care se numără Festivalul Internațional „George Enescu“ - ediția a XVIII-a, alături de Filarmonica „Moldova“ din Iași; ediția a VII-a a Festivalului „Paganiniana” – Genova a fost consacrată explorării relației dintre muzică, știință și tehnologia de vârf de atunci, prin alăturarea cercetătorilor din acele domenii cu participarea Dianei Jipa prin intermediul viorii clasice și a instrumentului „iperviolino”.
Născut la Galaţi în 1979 pianistul Ştefan Doniga a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti în anul 2002, în decursul celor cinci ani de studii beneficiind de îndrumările maeştrilor Constantin Ionescu-Vovu, Viorica Rădoi, Oxana Corjos sau Dan Grigore. Pe parcursul carierei sale, a susţinut recitaluri şi concerte pe scene din România și din alte 25 de țări de pe toate cele 6 continente, fiind, împreună cu violonista Diana Jipa, singurii muzicieni români care au realizat înconjurul Pământului în cadrul unui singur turneu de concerte. În anul 2000 a reprezentat România la Primul Festival Balcanic al Tinerilor Pianişti de la Razgrad, Bulgaria, unde a primit Medalia Festivalului şi a participat, de asemenea, în cadrul a numeroase transmisiuni directe realizate de către Radiodifuziunea Română, fiind invitat să realizeze imprimări speciale alături de Orchestra de Cameră Radio. Este singurul pianist român care a înregistrat integrala mazurcilor pentru pian de Alexandr Skriabin - o imprimare realizată în concert la Ateneul Român în anul 2005 şi difuzată în repetate rânduri, prin intermediul Uniunii Europene de Radio, de către postul muzical de radio german WDR 3. A imprimat în premieră mondială concertele numerele 2 şi 3 pentru pian şi orchestră de Serghei Bortkiewicz, înregistrări produse de către Institutul Olandez pentru Muzică și realizate alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Janacek din Ostrava. Discul a fost publicat de casa olandeză Brilliant Classics şi lansat la nivel mondial pe 16 martie 2018. Acesta a primit cronici extrem de favorabile din partea a două dintre cele mai importante reviste muzicale din lume – Gramophone şi American Record Guide și a fost desemnat „Înregistrarea lunii mai 2018” de către publicația online MusicWeb International.
Inaugurată în 1990, Beijing Dongtu Theater este una dintre principalele săli de spectacol din zona centrală a Beijingului, cu o capacitate de aproximativ 500 de locuri și acustică profesională dedicată repertoriului simfonic și cameral. Sala găzduiește constant orchestre naționale, ansambluri camerale și turnee internaționale.
Guoce Center este un complex cultural și de conferințe multifuncțional, dotat cu săli modulare pentru evenimente artistice și academice, cu capacități variabile (între 200 și 700 de locuri), de la recitaluri camerale la evenimente de amploare, în funcție de configurație. Centrul dispune de infrastructură tehnică modernă, adaptată proiectelor culturale și internaționale.
Situată la 200 km nord-est de Beijing, Sala Auditorium Forlong Ski Resort din orașul Chongli este o locație de top, reprezentând o catedrală europeană în stil gotic, amenajată chiar în centrul stațiunii.
Evenimentele aniversare sunt organizate de către reprezentanța ICR din Beijing pentru promovarea valorilor culturale românești în China și pentru a marca, prin dialog intercultural, personalitatea complexă a lui Constantin Brâncuși, ale cărui opere au revoluționat sculptura modernă universală.
