- 15 January 2026
- Tag Icr Icr madrid Brancusi Segovia
O masă rotundă cu tema „Brâncuși și avangarda românească – peripluri, forme și viitor”, cu participarea criticului de artă Juan Manuel Bonet și a arhitectei Sara Pérez Barreiro, alături de directorul Palatului Quintanar, Giovanni Ferraro va avea loc vineri, 16 ianuarie 2026, ora 18:30, la Palatul Quintanar – partener al proiectului alături de Uniunea Arhitecților din România, Institutul Cultural Român de la Madrid, Colegiul Arhitecților de la Segovia și Ambasada României în Regatul Spaniei.
Evenimentul are loc în încheierea amplei expoziție de arhitectură „România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor“, găzduită de Palatul Quintanar din Segovia și organizată de Uniunea Arhitecților din România și Institutul Cultural Român de la Madrid.
La finalul intervențiilor, va avea loc un tur ghidat al expoziției, punându-se accent pe rolul fundamental pe care l-au avut Constantin Brâncuși și Marcel Iancu în modernitatea artistică europeană.
Juan Manuel Bonet, poet, eseist, critic de artă și literatură, unul dintre marii specialiști în avangarda secolului XX, va susține conferința Peripluri și migrații în artă: Brâncuși, Iancu și harta unei modernități în mișcare, evidențiind parcursul internațional al lui Brâncuși, impactul său asupra sculpturii universale, rolul lui Marcel Iancu în avangarda românească în dialog cu Europa și călătoria ca experiență formativă în viața artiștilor moderni.
Sara Pérez Barreiro, doctor arhitect și profesor la Departamentul de Teoria Arhitecturii și Proiecte Arhitecturale al Universității din Valladolid, autoare și coeditor al mai multor publicații de specialitate, redactor-șef al revistei „CA Magazine” și coordonatoare a conținuturilor arhitecturale ale Festivalului Internațional de Arhitectură și Film – FICARQ, va prezenta rolul și impactul femeilor în arhitectură, scoțând în evidență pionieratul româncelor la nivel european.
Giovanni Ferraro, directorul Palatului Quintanar, va vorbi despre importanța dialogului româno-spaniol în domeniul culturii și despre impactul expoziției „România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor“.
Curatoriată de Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România, și inaugurată pe 17 octombrie 2025, expoziția „România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor“ a stârnit în primele luni interesul a peste 5000 de vizitatori, aducând în prim-plan personalități de marcă ale artei și arhitecturii românești – Constantin Brâncuși, Marcel Iancu, Ioana Grigorescu, Dorin Ștefan – și poate fi vizitată până la 31 ianuarie 2026.
Ziua Culturii Naționale este celebrată anual de ICR Madrid pentru a reafirma rolul culturii române în context european. În ultimii ani, colaborările culturale dintre România și Spania s-au intensificat, iar Segovia a devenit un punct important în acest dialog. Expoziția găzduită de Palatul Quintanar a oferit vizitatorilor spanioli o privire amplă asupra artei și arhitecturii românești contemporane și asupra modului în care acestea reflectă inovația, tradiția și diversitatea culturală ale României. În același timp, a invitat vizitatorii să exploreze traseele curajului și ale inovației, să descopere gesturile subtile care au transformat formele, limbajul și percepția spațiului și să înțeleagă că viitorul arhitecturii se clădește din idei vii.
Accesul publicului la eveniment este liber.
***
Despre expoziția de arhitectură „România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor“
În primele săli ale palatului renascentist, unul dintre cele mai importante ansambluri arhitecturale de la Segovia, publicul descoperă o parte din universul lui Brâncuși, prin fotografii ale montării Coloanei Infinitului și prin impresionantul portret realizat de Marcel Iancu, publicat în revistaContimporanul (nr. 64, 1926, Anul V). De asemenea, sunt expuse machete ale „reședințelor moderniste” semnate de Marcel Iancu – precum imobilul Solly Gold, Vila Jean Juster și Vila Florica Chihăescu sau Ștrandul Kiseleff – alături de analize tranșante din manifestulAsociația pentru urbanistica Bucureștilor. Către o arhitectură a Bucureștiului (1935), semnat de Marcel Iancu, Horia Creangă și Octav Doicescu.
Un alt spațiu este dedicat arhitectei Ioanei Grigorescu, care a redat splendoarea bisericilor pictate din nordul Moldovei și a contribuit decisiv la includerea acestora pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Sunt expuse schițe, fragmente de proiecte, obiecte personale și piese de ceramică din Fondul documentar „Ioana Grigorescu”, aflate în patrimoniul Uniunii Arhitecților din România.
Universul lui Dorin Ștefan, unul dintre cei mai influenți arhitecți contemporani români, cunoscut pentru caracterul inovativ și non-convențional al proiectelor sale include lucrări descrise adesea drept „sculpturi locuite”, punți între artă și arhitectură.Centrul „Constantin Brâncuși” este un proiect ce realizează o legătură profundă între opera sculptorului și spațiul construit.
Un loc aparte în acest puzzle arhitectural este dedicatfemeilor din arhitectura românească: de laVirginia Andreescu Haret și Henrietta Delavrancea, pioniere ale perioadei Regina Maria, la Margareta Brender, prima femeie membră a Asociației Arhitecților din Catalonia, și până la cele mai tinere talente ale arhitecturii contemporane. Expoziția evidențiazărolul de pionier european al prezenței femeilor într-un mediu profesional predominant masculin, naturalețea și firescul cu care femeile din Romania au fost acceptate și s-au exprimat în arhitectură.
