SINCRONIZAREA EUROPEANĂ

Declarație a lui ANDREI MARGA
Președintele Institutului Cultural Român

În intervenția Sincronizarea Institutului Cultural Român, 12 septembrie 2012, am argumentat pentru plasarea instituției sub semnul sincronizării. Odată cu Organigrama 2012 şi cu hotărârea Programele Institutului Cultural Român, sincronizarea a început să prindă realitate. Știm prea bine că ceea ce numim cultură se poate privi din diferite unghiuri, situate între cel filosofic şi cel strict utilitar. În strategia Comisiei Europene, adoptă recent sub titlul Promoting Cultural and Creative Sectors for Growth and Jobs in the EU (26 septembrie 2012), cultura este considerată sub aspectul impactului ei în societate: „cultura ne conturează identitățile, aspirațiile şi relațiile cu alții şi cu lumea. Ea conturează, de asemenea, locurile şi cadrele în care trăim, stilurile de viaţă pe care le dezvoltăm”. Comisia Europeană are în vedere o abordare holistică a culturii şi, mai ales, a raporturilor dintre cultură, educație, economie, turism şi celelalte componente ale vieții sociale.

Ca parte a Uniunii Europene, România este interesată să promoveze strategia ce valorizează cultura şi sectoarele creative în societate, luată în lărgime. Institutul Cultural Român de astăzi căută, prin programele sale, să contribuie la generarea de noi valori, să asume cultura în înțeles cuprinzător şi să mărească impactul societal al activităților. Institutul îşi asumă adevărul că, la rândul ei, cultura este, cum se spune în strategia Comisiei Europene, „o resursă fundamentală pentru inovație socială şi răspunsuri la provocări societale majore”. Cultura poate contribui la dezvoltarea deprinderilor „din jurul creativității şi antreprenorialului, gândirii critice, asumării riscului şi angajării, care sunt necesare pentru competitivitatea UE în societatea cunoașterii”.

Institutul Cultural Român conlucrează cu Ministerul Culturii şi Ministerul Educației pentru a-şi asigura accesul la programe europene şi participă prin noile sale direcții şi servicii specializate la proiecte europene (A Single Market for Intellectual Property Rights, Creative Europe, Cohesion Policy Funds, Horizon 2020, The Media Production Guarantee Fund etc.) pe partea ce îi revine, conform specificului său ca institut cultural de talie națională.

Funcțiile multiple şi diverse ale culturii nu se epuizează în impactul societal. Cultura are componente ce surprind mai adânc condiția vieții umane, semnificațiile şi sensurile evenimentelor. Dar o considerare a culturii din punctul de vedere al sincronizării europene nu poate fi decât benefică pentru cultura română de azi.