„Semn pentru IDENTITATE”, expoziţie de lucrări şi carte-obiect a diasporei româneşti

Semn pentru IDENTITATE, expozitie de lucrari si carte-obiect a diasporei romanesti

Institutul Cultural Român va fi gazda unei expoziţii aparte, în care autori din România şi din diaspora artistică expun lucrări şi exemplare de cărţi-obiect, cu implicarea semnificativă a studenţilor Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, departamentul Grafică. Vernisajul expoziţiei de pictură şi carte-obiect „Semn pentru IDENTITATE” va avea loc luni, 28 mai 2018, la Sala Mare a ICR, şi face parte din proiectul Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, iniţiat de Administraţia Prezidenţială, organizat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român şi Uniunea Artiştilor Plastici din România.

Pe simezele expoziţiei curatoriate de Eugenia Oprescu şi coordonate de Anca Boeriu vor fi prezentate lucrări de Brândușa Bontea, Viorel Chira, Oliviei Janku, Petru Lucaci, Cristian Paraschiv, Delia Perrois, Mariei Petcu, Zitta Ring-Pavel, Radu Tuian şi Vasile Tolan.

Textul lui Matei Vişniec, Cuvântul lui Iov a fost transformat de studenţii departamentului Grafică din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti într-o carte-obiect ce va fi de asemenea expusă în Sala Mare a Institutului Cultural Român.

„Am făcut un proiect pe un text al lui Matei Vişniec. Este un text care nu a fost tipărit, care a fost trimis special pentru acest proiect de carte-obiect şi care se numeşte Cuvântul lui Iov. A fost un proiect foarte interesant pentru că ilustraţia de carte, chiar şi de carte-obiect se duce mai mult spre ilustraţia de carte de copii, iar aici lucrurile au fost foarte importante şi foarte noi pentru mulţi dintre studenţi. A fost, de fapt, un demers pentru a-i învăţa să gândească un proiect”, a declarat Anca Boeriu, coordonatoarea expoziţiei.

Activitatea şi preocupările diasporei româneşti vor fi subiectul unei dezbateri, parte integrantă din evenimentul organizat de ICR, şi la care vor participa autori români din țară și din străinătate: Selena Luminița Ardelean (Belgia) / Sorin Bordușan / Smaranda Cazan-Livescu (SUA) / Virgil Ciucă (SUA) / Octavian Ciupitu (Suedia) / Silvia Constantinescu (Suedia) / Ludwig Norz (Germania) / Livia Grama-Medilanski (Germania) / Irina Vasile Airinei (Israel) / Doru Ionescu / Simona Vrăbiescu-Kleckner (SUA).

„Am avut prilejul și privilegiul să întâlnesc, în drumurile mele prin lume, și în calitate oficială dar și înainte să reprezint Institutul Cultural Român, români trăitori pe alte meleaguri. Am simțit, văzându-i și auzindu-i, un lucru pe care îl știam, teoretic, dar care doar prin contact nemijlocit devine și un sentiment lăuntric: mai presus de un teritoriu – important ca sol care ne susține rădăcinile –, mai mult și decât o cetățenie dobândită prin naștere sau opțiune, România înseamnă oameni. Oamenii care o locuiesc, dar și oamenii care îi vorbesc limba și îi perpetuează cultura dincolo de hotarele ei geografice. Este un fapt de care se cuvine cu atât mai mult să ținem seama în anul în care sărbătorim un secol de la îngemănarea provinciilor românești într-o singură țară, <>. Trebuie să le vorbim românilor de pretutindeni și să-i ajutăm să le vorbească despre România celor în mijlocul cărora trăiesc. Trebuie, totodată, să-i ascultăm – ca parte integrantă, cu drepturi depline, a culturii naționale. Experiențele pe care ei sunt în măsură să le exprime – ale conviețuirii și continuității, ale dăinuirii în condiții nu întotdeauna prielnice – aduc în peisajul culturii române o perspectivă aparte și în același timp cu o însemnătate omenească universal valabilă. Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni este un gest în această direcție – un demers menit să pună în valoare potențialul creator al diasporei și să consolideze legăturile dintre noi, cei din România care sărbătorește 100 de ani de viețuire împreună și cei care rămân români între alte frontiere, aproape sau departe fizic, dar mereu aproape, moral și sufletește, de țară”, a declarat preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu.

Dorinţa Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni a fost de a aduce împreună artişti din mai multe domenii de creaţie şi de a dezvolta comunităţi care să celebreze cultura română indiferent pe ce meleaguri trăiesc autorii.