PRELEGERE
dr. Łukasz Galusek -Diversitatea arhitecturală a României
11 octombrie, ora 15.00
Muzeul Arhitecturii din Wrocław, ul. Bernardyńska 7
România este un spațiu cu o densitate culturală extraordinară, o țară în care straturile de istorie și identitate s-au imprimat în arhitectură asemeni unui palimpsest viu. În Transilvania, relicvele romane se regăsesc alături de mănăstiri cisterciene și orașe săsești cu biserici fortificate; în Maramureș dăinuie „civilizația lemnului”, iar în Bucovina fascinează bisericile și mănăstirile cu fresce, înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.Fiecare regiune, cultivându-și propria diferență, completează peisajul în care modelul bizantin al spiritualității, ordinea latină sau ornamentica orientală au fost transformate creativ și împletite cu tradiția locală.
Narațiunea ne poartă și prin București – numit în secolul trecut „Micul Paris” și considerat astăzi capitala Europei de Est cu cel mai bogat ansamblu de monumente ale arhitecturii moderniste, ridicate în mare parte în perioada interbelică.
Łukasz Galusek, arhitect și cercetător al fenomenului spațiului Europei Centrale și de Est, va prezenta România ca un laborator al formelor hibride, unde arhitectura nu este doar martor al istoriei, ci și limbaj al memoriei și identității.
Dr. Łukasz Galusek — arhitect și istoric; director al Muzeului Sileziei din Katowice. Se ocupă de diplomația publică, precum și de cultura, arta și arhitectura Europei Centrale. Autor și coautor al mai multor publicații, printre altele: Socmodernizm. Architektura w Europie Środkowej w okresie zimnej wojny/ Socmodernism. Arhitectura în Europa Centrală în perioada Războiului Rece (ediție poloneză și engleză: Cracovia 2024) și Pogranicze.O odradzaniu się kultury /Zona transfrontalieră. Despre renașterea culturii(ediție poloneză: Wrocław 2012, ediție engleză: Viena–Zürich 2019, ediție sârbă: Belgrad 2024); co-curator al expozițiilor dedicate artei Europei Centrale, printre care: „Cartograful unei istorii nefaste. Tara (von Neudorf)” (2013), „Epopeea adriatică. Ivan Meštrović” (2017), „Arhitectura independenței în Europa Centrală” (2018), „Socmodernism. Arhitectura în Europa Centrală în perioada Războiului Rece” (2024), „Un ochi râde, altul plânge. Arta României din colecția Ovidiu Șandor” (2025).
Fotografia ilustrativă: Paweł Mazur
---
PROIECȚIE DE FILM
În colaborare cu Festivalul MIASTOmovie. Festival de Filme despre Oraș și Arhitectură
CVARTAL
România 2024, 66 min.
reg. Dan Radu Mihai
subtitrări în lb. polonă și engleză
duminică, 5 octombrie, ora 15.00
Kino Nowe Horyzonty
ul. Kazimierza Wielkiego
19a/21, Wrocław
Planuri mari,
obiecte monumentale, materiale nobile, inspirații locale, idei ascunse în
formă. Doctrina realismului socialist, deși nu a durat mult, a lăsat în statele
blocului estic numeroase realizări care până astăzi stârnesc sentimente
ambivalente.În filmul
lui Dan Radu Mihai vizităm zece ansambluri de locuințe din București. Nici unul
nu a fost realizat până la capăt, dar cu toate acestea îndeplinesc multe dintre
sarcinile care le-au fost atribuite, cum ar fi asigurarea unui adăpost modern
sau un bun acces la servicii, în primul rând sociale și culturale.
Împreună cu
interlocutorii regizorului - locuitori obișnuiți, dar și arhitecți, istorici ai
arhitecturii sau antropologi – pătrundem în curți, locuri de joacă și
apartamente. Descoperim nu doar documente de propagandă care descriau cu
entuziasm succesul fiecărui „bloc rusesc”, ci și fapte ascunse timp de ani de
zile: cine locuia, de fapt, în noile clădiri, de ce nu muncitorii și cum se
desfășura în realitate construcția lor.
Diversitatea
poveștilor prezentate în acest film, precum și îmbinarea perspectivei
specializate cu cea a utilizatorului, permit descoperirea unui chip mai puțin
cunoscut a Bucureștiului arhitectural și urbanistic, în care, chiar și în
vremurile unui regim crud, au fost posibile relații apropiate și crearea unei
comunități între clădiri.
Proiecția filmului va fi urmată de o prelegere, susținută de prof. Agnieszka Tomaszewicz.
Agnieszka Tomaszewicz este arhitectă, doctor abilitat, profesor la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Wrocław, redactor al revistei științifice „Architectus”. Este autoare a mai multor volume din seria „Wrocławscy Mistrzowie Architektury”/„Maeștri din Wrocław ai Arhitecturii”.
Cea de-a XIII-a
ediție a Festivalului MIASTOmovie, derulată sub motto-ul „Blesteme și farmece”,
are loc în perioada 1-5.10.2025, la Wrocław.
Mai multe
informații pe pagina: miastomovie.pl
---
Proiecție de film
„Fackelmann” - documentar despre arhitectul care a construit vise din beton
20 septembrie, ora 16.00
Muzeul Arhitecturii din Wrocław, ul. Bernardyńska 7
Scenariul și regia: Grațian Gâldău
România, 77 min.
Într-o zi aparent obișnuită, fiica arhitectului Hans Fackelmann descoperă o bandă de magnetofon prăfuită, ascunsă printre amintirile familiei. Această descoperire devine poarta către o odisee profesională și umană fascinantă ce ne poartă alături de tânărul șvab bănățean de pe culmile talentului și ale gloriei până la înfruntarea epuizării și abisului. Născut în comuna Macea, lângă Arad, Fackelmann a fost un copil teribil al avântului arhitectural funcționalist al anilor de început ai socialismului, de asemenea un exponent incontestabil al spiritului avangardist din vestul țării.
Pe banda de magnetofon, vocea lui Fackelmann, alături de fotografiile realizate chiar de acesta, ne poartă prin Paris, orașul luminilor, cu străzile pavate de istorie, unde arhitectura devine un personaj în sine, un loc unde visurile arhitectului prind viață și se contopesc cu magia orașului. Această vizită devine laitmotivul filmului, reîntorcându-se periodic, prin vocea și fotografiile arhitectului, oferind o perspectivă intimă asupra gândurilor și viziunilor sale, precum o muză sau sursă de inspirație.
Filmul explorează principalele realizări ale lui Fackelmann, de la clădirile luminoase și primitoare ale Universității din Timișoara unde învață și astăzi peste 4000 de studenți și ale Liceului de Muzică Ion Vidu, a cărui acustică lăudată de Yehudi Menuhin o plasa între cele mai bune săli din Europa anilor 1960, până la bisericile în stil brutalist din Orșova și Dumbrăvița, clădiri reper pentru arhitectura românească postbelică. Aceste structuri sunt mărturii ale unei viziuni inovatoare și curajoase, adeseori de un lirism profund, în care betonul aparent devine un mijloc sincer de exprimare constructivă și plastică.
Într-o luptă tenace și continuă împotriva vederilor obtuze ale forurilor superioare politice, Fackelmann se confruntă cu provocări majore. Confruntarea sa cu Nicolae Ceaușescu pe tema demolării bisericilor devine un punct de cotitură, o luptă între idealismul arhitectului de respirație europeană și sumbrul climat proletcultist, care îi va marca destinul. Excluderea sa din cercurile profesionale și lipsa sprijinului medical necesar îl conduc la o moarte prematură.
Documentarul se încheie cu o privire asupra moștenirii sale, o carieră exemplară pentru arhitecți prin clădirile fascinante edificate și exemplul de talent și tenacitate și o familie dedicată redescoperirii istoriilor neștiute ale părintelui lor. Este o poveste tragică, dar care inspiră, în care Hans Fackelmann rămâne un simbol al luptei pentru autenticitate și verticalitate în arhitectură.
---
PRELEGERE
Prof. Błażej Brzostek - Riviera comunistă. Strategii turistice ale României anilor '60-'70
23 septembrie, ora 17.00
Muzeul Arhitecturii din Wrocław, ul. Bernardyńska 7
Prof. Błażej Brzostek – istoric, lucrează la Universitatea din Varșovia și la Muzeul Varșoviei. Este specializat în istoria orașelor, istoria României și, mai recent, în istoria femeilor. A publicat, printre altele, o monografie comparativă a Bucureștiului și Varșoviei, „Parisurile unei alte Europe”, precum și o istorie a Varșoviei, „Înapoi”. A scris despre dezvoltarea litoralului românesc al Mării Negre în perioada comunistă.
---
În luna august vom prezenta la Muzeul de Arhitecturii din Wrocław două dintre legendarele comedii românești - Nea Mărin miliardar și BD la munte și la mare - a căror acțiune se petrece pe litoralul însorit al Mării Negre.
9 august, ora 17.00
Muzeul Arhitecturii din Wrocław, ul. Bernardyńska 7
NEA MĂRIN
MILIARDAR
(România 1979, 88
min.)
Regia: Sergiu Nicolaescu
În distribuție: Amza Pellea, Draga Olteanu Matei,
Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Stela Popescu, Puiu
Călinescu ș.a.
Nea Mărin miliardar este o comedie din 1979, regizată de Sergiu Nicolaescu, considerată una dintre cele mai amuzante și mai cunoscute producții din istoria cinematografiei românești.
Personajul principal este Nea Mărin, un țăran simplu dintr-un sat românesc, care vine să-și viziteze nepotul, Gogu, angajat la un hotel de lux pe Riviera Mării Negre. Printr-un șir de coincidențe, Nea Mărin este confundat cu un milionar american – Mister Juvett – care îi seamănă izbitor și care este urmărit de asasini plătiți ai mafiei. Urmează o avalanșă de încurcături și schimburi de identitate, care dau peste cap viața liniștită a lui Nea Mărin și declanșează o serie de situații absurde și savuroase.
O parte din scene au fost filmate în celebrul complex hotelier Amfiteatru–Belvedere–Panoramic din stațiunea Olimp, care este totodată unul dintre „personajele” expoziției „Utopia la Marea Neagră, 1955–1989. O piesă de(spre) arhitectură în cinci acte”, prezentată la Muzeul Arhitecturii din Wrocław până în 12 octombrie a.c.
23 august
Muzeul Arhitecturii din Wrocław, ul. Bernardyńska 7
BD LA MUNTE ȘI LA MARE
!!! comedie cu tentă
polițistă și mult umor improvizat!!!
(România, 1971, 100 min.)
Regia: Mircea Drăgan
În distribuție: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Puiu Călinescu,
Sebastian Papaiani
Producția face parte din seria Brigada Diverse, una dintre cele mai iubite comedii din cinematografia românească, apreciată pentru umorul absurd, dialogurile savuroase și trio-ul inconfundabil de escroci simpatici: Gogu, Patraulea și Trandafir (interpretați de Dem Rădulescu, Jean Constantin și Puiu Călinescu).
De această dată, acțiunea se desfășoară în două decoruri opuse – la munte și pe litoralul Mării Negre – unde personajele se trezesc implicate în încurcături serioase. Atmosfera de vacanță nu durează mult: în peisaj apar traficanți de droguri, furturi de icoane și promisiuni suspecte de „contracte în străinătate”, care se dovedesc a fi... o capcană.
Din fericire, asupra lor veghează neobosită Brigada Operativă, condusă de carismaticul căpitan Panait (magistral interpretat de Toma Caragiu). Ancheta își urmează cursul, dar umorul curge în valuri: dialoguri improvizate, gaguri de situație și o chimie excelentă între actori.
Filmul este o veritabilă carte poștală din România anilor ’70 – cu peisaje pitorești, o intrigă ușor absurdă și un umor care, în ciuda trecerii timpului, continuă să ofere publicului clipe memorabile. O adevărată bijuterie a cinematografiei românești, demnă de redescoperit de orice iubitor al comediei clasice.
Filmele vor fi prezentate în varianta originală, cu subtitrare în limba polonă.
Intrarea este liberă.
