- 9 October 2023
- Tags Icr Programul cantemir Matca Expozitie The alternative exchange Funnel contemporar
Expoziția „Tales From a Jar“, parte a proiectului „The Alternative Exchange“, se deschide vineri, 13 octombrie 2023, ora 19:00, la Funnel Contemporary (Dunavska 21) din Belgrad, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Programul CANTEMIR. Proiectul este inițiat de MATCA artspace, sub egida Asociației Silver Screen, și prezintă, cu ocazia primei colaborări cu Funnel Contemporary, lucrările a șase artiști români: Ioana Iacob, Toma Bărbulescu, Cătălina Nistor, Mihaela Hudrea, Matei Toșa, Alexandru Muraru. Expoziția va putea fi vizitată până la 30 octombrie 2023.
„The Alternative Exchange“ este un proiect conturat de nevoia de a găsi alternative de colaborare care să faciliteze vizibilitatea și mobilitatea artiștilor români și internaționali, prin expunere reciprocă, schimb de experiență și metode de învățare prin cooperare. Inițiat în mare măsură din nevoia de solidarizare cu scena artist-run și din nevoia generală a artiștilor de a beneficia de oportunități și spații de expunere și întâlnire, proiectul include colaborarea între șase inițiative artist-run din orașe internaționale: 5533 - Istanbul, Stroboskop + Przyszła Niedoszła - Varșovia, Funnel - Belgrad, Æther - Sofia, Heerz Tooya - Veliko Tarnovo, NEW NOW - Frankfurt.
Funnel Contemporary este o platformă care pune în legătură artiști vizuali din Europa de Sud și Sud-Est cu scopul comun de a crea un micro-spațiu artistic care este atât o galerie, cât și un spațiu de lucru pentru artiștii interesați să împărtășească experiența artistică internațională. Scopul proiectului este de a iniția proiecte similare în alte orașe europene, cu aceeași idee de schimb cultural al scenelor artistice contemporane. Obiectivul principal pentru crearea acestei platforme este de a sensibiliza profesioniștii din domeniul artei cu privire la importanța conectării diferitelor scene artistice cu medii diferite. Schimbul de experiențe și idei, realizarea de expoziții comune, ateliere de lucru, conferințe despre arta contemporană fac parte, de asemenea, din programul acestei platforme.
MATCA artspace este un spațiu independent inițiat și curatoriat de trei artiști vizuali – Alexandra Mocan, Alexandru Muraru, Matei Toșa – din Cluj-Napoca de la începutul anului 2017 până în prezent. În cadrul proiectelor pe care le desfășoară, urmărește să repereze felul în care arta se formulează în prezent, în special pe plan local, având ca motivație integrarea în spațiul vizibil a unor practici care reflectă posibilitățile de dezvoltare și reflecție ale artiștilor într-un timp în care valorile se modelează și remodelează constant. Prin organizarea de evenimente periodice, inițiativa propune să investigheze producția vizuală contemporană prin prisma elementelor și a contextelor ce stau la baza creației artistice. O altă miza importantă a spațiului este aceea de a parcurge un rol de instrument de cercetare în artă locală din Cluj, care aduce în contact publicul cu artiștii și creează un dialog non-ierarhic între artiștii tineri și cei consacrați.
BIO
Ioana Iacob, născută în 1987 și stabilită în Cluj Napoca, este o artistă cu o operă diversă. A absolvit UAD în 2011 și de atunci și-a expus arta în diverse galerii de prestigiu. Cu o pregătire academică în domeniul picturii, curiozitatea artistică a Ioanei depășește granițele tradiționale ale acesteia. Ea chestionează și experimentează pictura ca formă de artă informată cultural. Ea o vede nu doar ca pe o manifestare senzuală a materialelor, ci și ca pe o practică culturală. Ioana se implică atât în pictură, cât și în instalații pentru a examina puterea și limitele vizualului, provocând așteptările societății conform cărora arta ar trebui să ofere iluzii pur senzoriale și încântătoare. Lucrările ei invită privitorii să se gândească mai profund la natura artei și la rolul acesteia în cultura contemporană.
Mihai Teodorescu (n. 1992 Ploiești, România) trăiește și lucrează în Ploiești. A absolvit licența și masteratul în sculptură la Universitatea de Arte București, de unde a început să se concentreze asupra tărâmurilor interioare și a simbolurilor pe care lumea virtuală le înglobează, în special asupra potențialului de extindere a propriei persoane prin intermediul avatarurilor - în același timp interesat de înțelegerea mentalităților colective și individuale, a poveștilor arhetipale și a codului moștenit pe care îl avem ca specie. Sub tema memoriei, el urmărește să exprime în lucrările sale: călătoria în timp &transcendentalismul, revizitând în același timp spațiile meditative dintre realitate și ficțiune. Printre expozițiile anterioare selectate se numără: "Rage Quit", CAVbucharest; "Outside", Kunstraum B e.V.; "Museum for Public Space", Salzburg; "A latitude for the lowest, a longitude for the safest, and a clue about the unknown", MATCA artspace. Mihai a fost, de asemenea, rezident al Salzburg Summer Academy în 2016.
Matei Toșa (n. 1993, Cluj-Napoca) Preocupat să găsească un răspuns legat de ceea ce îl determină să deseneze (sau de ce o face), instinctele sale derivă din experiențe anterioare de lucru și sunt datorate faptului că a crescut printre sculpturi, unde și-a dezvoltat atenția la spațiu și formă în raport cu ambianța, cu ceea ce îl înconjoară, sau cu primele sale amintiri. Felul în care își gândește lucrările este declanșat de modul în care o poveste se poate transforma atunci când ceva din mediul de zi cu zi este supus unor mutații. Este interesat în principal de modul în care un anumit lucru poate exprima particularități diferite dacă i se schimbă regula sau dacă se adaugă o eroare în structura sa, și împinge această metodă de lucru în lucrările sale, unde generarea de noi sensuri sau ficțiuni este dezvoltată printr-un experiment al stratificării, aproape ca și cum ar pregăti un colaj. Cotidianul, banalul, dețin un rol important în ce anume constituie alegerea sa în ceea urmează să ilustreze, raportându-se adesea la realitate într-un mod ironic, unde circumstanțe obișnuite sunt perturbate de evenimente stranii - suprapuse peste ambianțe liniștite, în locuri în care pare că nu se întâmplă niciodată nimic. Absolvent al programului de masterat al departamentului de grafică de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, se ocupă în prezent de coordonarea MATCA artspace, spațiu pe care l-a co-fondat.
Cătălina Nistor (n. 1981) trăiește la Cluj. În 2004 a absolvit Universitatea de Arte București, secția Textile, și în 2006 a obținut diploma de master în cadrul aceleiași universități. În 2008-2009 a urmat cursurile de masterat din cadrul Dutch Art Institute, din Enschede, Olanda. Proiectele ei aduc în centrul discuției subiecte tabu și clișee de gândire prin istorii personale, față de care se plasează critic și de cele mai multe ori autoironic.
Alexandru Muraru (n. 1990) trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. A studiat Pictura și Istoria (Arheologie) în Cluj-Napoca și este membru co-fondator al MATCA artspace. Unul din lucrurile care îl preocupă cel mai tare în lucrările sale vizuale e căutarea unei coerențe ale lumii imediate și identificarea unor canale conceptuale prin care sa poată rezuma adevăruri științifice. Astfel, picturile, desenele sau instalațiile produse de el își găsesc fundamentala sursă de inspirație derivând din trecutul istoric recent, science-fiction și din literatură. Nu în ultimul rând, caută să transmită emoții, ironie și convingeri personale prin intermediul limbajului vizual – de cele mai multe ori dintr-o poziție critică față de societate, dogme și sisteme.
Toma Bărbulescu este absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Este architect, cu Masterat în Artă Digitală Interactivă și Doctor în Arte Vizuale, titlu conferit de către Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, în anul 2019. Activitatea artistică, se bazează în special pe lucrări video și instalații New Media, expuse în diferite galerii din țară și străinătate din anul 2015 până în prezent.
Acest proiect este co-finanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
