„O vară de neuitat” la Cinemateca românească de la ICR Londra

O vara de neuitat la Cinemateca romaneasca de la ICR Londra

Seria de capodopere ale cinematografiei române din toate timpurile prezentate de „Cinemateca românească” de la ICR Londra continuă, în data de 18 martie, cu un film la fel de memorabil precum anotimpul pe care îl evocă: „O vară de neuitat" („Un été inoubliable" în original), în regia lui Lucian Pintilie, având-o într-unul dintre rolurile principale pe celebra actriță britanică Kristin Scott-Thomas, alături de o întreagă galerie de mari actori români. Proiecția va marca Ziua Internațională a Francofoniei și se va desfășura sub patronajul ES dr. Ion Jinga, ambasadorul României în Regatul Unit.
Lungmetrajul „O vară de neuitat” - nominalizat, în 1994, la prestigiosul premiu Palme D’Or pentru regie - este o coproducție româno-franceză după un scenariu scris de însuși Lucian Pintilie, pornind de la o secțiune din romanul „Cronică de familie” al lui Petru Dumitriu, un film în care critica a văzut opera „unui mare regizor ajuns la maturitate, ca şi la serenitatea şi înţelepciunea presupuse de aceasta” (LiterNet, 2003).

În Cadrilaterul anilor '20, căpitanul Dumitriu, ofițer în Armata Română, este trimis la post, însoțit de fermecătoarea sa soție de origine aristocratică maghiară, într-o garnizoană izolată pe granița cu Bulgaria. Misiunea se dovedește pândită de pericole, relația de cuplu, ca și umanitatea personajelor fiind greu puse la încercare. Din distribuție fac parte Kristin Scott-Thomas - excelent distribuită de către Pintilie în rolul Marie-Thérèse Von Debretsy înainte să dobândească faima internațională datorită apariției din „Pacientul englez” -, Claudiu Bleonț, Olga Tudorache, George Constantin, Marcel Iureș, Răzvan Vasilescu, lista continuând cu nume la fel de binecunoscute.

Lucian Pintilie este unul dintre cei mai importanți regizori de film europeni ai ultimelor decenii, cunoscut în același timp ca regizor de teatru, operă și televiziune. Născut în Basarabia, în 1933, și-a început cariera în anii ’60, la Teatrul Bulandra din București. În 1967, a câștigat, cu punerea în scenă a piesei „D’ale carnavalului” de Ion Luca Caragiale, Premiul pentru cel mai bun regizor și cel pentru cea mai bună producție la Festivalul Național de Teatru.

Debutul în film și l-a făcut în 1966, cu pelicula „Duminică la ora șase”, care în 1967 a primit Premiul Juriului la secțiunea de filme pentru tineret a Festivalului de la Cannes. Aceasta a deranjat atât de tare cenzura comunistă, încât lui Pintilie nu i s-a permis să lucreze la următorul film, „Reconstituirea”, decât patru ani mai târziu. „Reconstituirea”, a cărui difuzare a fost inițial interzisă, a avut premiera internațională la Cannes în 1970, în absența regizorului. Al treilea film al lui Pintilie, „Salonul numărul 6”, a fost o producție TV turnată în Iugoslavia. Regizorul s-a întors în țară în 1979, pentru a face „De ce trag clopotele, Mitică?”, dar, cum noul film a fost la rândul lui interzis, a hotarât să părăsească definitiv România. A trăit ulterior, timp de mai multe decenii, în Franța, unde a avut o lungă și fructuoasă carieră în teatru.

În România - ca și la regia de film - a revenit abia după 1989, adică după prăbușirea regimului comunist, realizând o serie de drame și comedii despre absurditatea existenței, de la filmul-cult „Balanța” (1992), la „Prea târziu” (1996), „Terminus Paradis” (Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1998), „După-amiaza unui torționar” (2001), „Niki Ardelean, colonel în rezervă” („Niki et Flo” în franceză, 2003) și „Tertium non datur” (2005).

Mai multe detalii la www.icr-london.co.uk