O carte despre eroismul tăcut al femeilor și despre întrebarea dureroasă: până unde merge o mamă pentru a salva viața copilului ei? Aceasta este cartea autorului israelian cu origini românești, Gali Mi-Tibon, intitulată „O listă a mamelor”, un roman istoric în care cercetarea arhivistică riguroasă se împletește cu sensibilitatea literară, prezentat la data de 13 noiembrie 2025 la ICR Tel Aviv. Evenimentul a beneficiat de participarea unor nume de referință ale vieții cultural-artistice din Israel, în care întâlnirea cu literatura s-a împletit firesc cu memoria istorică și reflecția asupra prezentului.
„Întâlnirea cu Gali Mir-Tibon deschide o pagină esențială despre tragedia deportărilor în Transnistria” – a subliniat în cuvântul de deschidere Martin Salamon, directorul ICR Tel Aviv, referindu-se la volumul apărut inițial în Israel, în limba ebraică, în anul 2017, apariția traducerii în română fiind asigurată de Editura Hasefer din București, în octombrie 2025. Directorul ICR Tel Aviv a menționat rolul important al Peninei Zilberman, fondatoarea Fundației „Tarbut” din Sighet în apariția cărții, salutând și prezența, printre invitați, a profesorului Vered Tohar, șefa Catedrei de Literatură de la Universitatea „Bar-Ilan” din Israel. „Prezentările doamnei Vered Tohar la lansările de carte de la ICR Tel Aviv conferă mereu profunzime și claritate acestor dialoguri culturale” – a adăugat Salamon.
În intervenția sa, președintele Fundației „Tarbut” a vorbit despre activitatea educațională și editorială a Fundației și despre misiunea acesteia de a introduce publicului israelian și românesc lucrări care restituie memoria unor generații marcate de istorie. Peninah Zilberman a tradus în ebraică mesajul video, adresat publicului israelian, al Claudiei Bosoi, editoarea volumului din partea Editurii Hasefer, care a explicat de ce romanul ocupă un loc de referință în programul editorial: un text în care rigoarea documentării istorice se întâlnește cu finețea construcției narative. „Din păcate, femeile sunt adesea victimele prea puțin menționate în războaie, iar faptele lor, considerate greșit mărunte, pot fi salvatoare” – spunea Peninah Zilberman.
Vered Tohar a evidențiat curajul autoarei, istoric de formație, de a păși în spațiul literar. Ea a subliniat modul în care Gali Mir-Tibon reușește să transforme filmul interogatoriilor de după război și mărturiile victimelor într-o narațiune care aduce la lumină dileme morale, zone de tăcere și forme discrete de eroism feminin. Autoarea însăși a vorbit cu modestie și sinceritate despre sensurile volumului și despre experiența sa personală din ziua de 7 octombrie 2023 – atacul Hamas asupra sudului Israelului –, când fiul ei a supraviețuit asaltului terorist împotriva locuitorilor unui kibutz în care locuia, împreună cu familia. Atunci Gali Mir-Tibon, împreună cu soțul său, rezervist al armatei israeliene, au pornit fără ezitare să își salveze familia. Așa cum sublinia autoarea volumului, această paralelă – amintită și de Martin Salamon – face ca lectura romanului să capete astăzi un strat suplimentar de empatie față de realitatea Holocaustului.
Luciana Friedmann, director adjunct al ICR Tel Aviv, a adus în discuție atât temele legate de eroismul feminin, cât și problematica dificilă a liderilor printre victime – cei care primeau ordinele direct de la cei care au înfăptuit genocidul – din lagărele de exterminare. „Este impresionant modul în care autoarea explorează în profunzime dimensiunea morală și spirituală a acestor destine. Ea vorbește despre responsabilitate, curaj, angajament” – a adăugat Friedmann. Printre invitații de marcă s-a aflat și Micha Harish, președintele Asociației Israelienilor Originari din România (AMIR), care a vorbit despre impactul lecturii romanului asupra sa: nopți nedormite, întrebări etice tulburătoare, amintiri și emoții crezute demult stinse, readuse la suprafață de intensitatea descrierilor.
