„Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70. Cultură și Sfințenie”, program dedicat de ICR Beijing patrimoniului cultural

Ziduri vechi de secole, în care istoria și spiritualitatea se întâlnesc într-o armonie discretă. Martore ale unor epoci demult apuse, aceste locuri binecuvântate au traversat timpul, păstrând nealterată esența unei lumi care continuă să trăiască prin monumentele, frescele, manuscrisele și artefactele ce alcătuiesc moștenirea culturală brâncovenească. Paraclisul Mănăstirii Hurezi, ridicat în anul 1697, reprezintă una dintre cele mai rafinate expresii ale artei brâncovenești, remarcabil prin eleganța proporțiilor sale și prin bogăția programului iconografic.

Anul 2026 marchează două repere importante: împlinirea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO și 33 de ani de la înscrierea Mănăstirii Hurezi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Considerată de Nicolae Iorga „mănăstirea fără pereche”, Hurezi este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est și una dintre cele mai reprezentative creații ale epocii lui Constantin Brâncoveanu. Tot în 2026 se împlinesc 333 de ani de la zidirea acestui important monument al patrimoniului cultural și spiritual românesc.

În acest context, Institutul Cultural Român de la Beijing organizează un program dedicat patrimoniului brâncovenesc, care include o expoziție, două conferințe și două proiecții de film, menite să pună în valoare dimensiunea artistică, istorică și spirituală a Mănăstirii Hurezi, precum și relevanța sa în contextul patrimoniului cultural universal.

Miercuri, 24 iunie, de la ora 18.00, de sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele), va avea loc la sediul ICR Beijing vernisajul expoziției „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70”. Expoziția reunește fotografii din arhiva mănăstirii și din etapele succesive ale procesului de restaurare desfășurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente și fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume și piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn și piatră etc.). Totodată, aceasta evidențiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educație, spiritualitate și creație artistică în spațiul românesc.

Expoziția este curatoriată de Stavrofora Ambrozia Șerban, Monahia Macrina Avram și de Andreea-Ema Stoian, referent principal relații. Expoziția va putea fi vizitată până la 24 septembrie 2026.

Componenta academică a programului cuprinde două conferințe dedicate patrimoniului brâncovenesc și conservării patrimoniului cultural. Sâmbătă, 27 iunie, de la ora 11.00, la sediul ICR Beijing, va avea loc conferința „Constantin Brâncoveanu – Cultură și Sfințenie”, susținută de Stavrofora Ambrozia Șerban și Monahia Macrina Avram. Conferința este dedicată personalității domnitorului român, martir al credinței și mare ctitor de cultură, și va evidenția contribuția excepțională a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu la dezvoltarea artei, educației și culturii românești, precum și rolul său în integrarea acestora în circuitul cultural european al epocii.

Luni, 29 iunie, ora 11.00 la ICR Beijing va avea loc conferința „Dialoguri pe teme de restaurare: Mănăstirea Hurezi și Complexul rupestru Mogao (Dunhuang)”, organizată în colaborare cu Universitatea Peking. Reunind pe Monahia Macrina Avram, artist plastic și restaurator de artă ecleziastică, și un specialist chinez în conservarea patrimoniului mural, evenimentul va propune o analiză comparativă a practicilor și metodologiilor de restaurare aplicate patrimoniului religios din România și China, evidențiind provocările contemporane ale conservării patrimoniului cultural și importanța cooperării internaționale în acest domeniu.

În completarea expoziției și a programului academic, publicul este invitat la două proiecții de film documentar dedicate personalităților emblematice ale epocii brâncovenești. Vineri, 26 iunie, de la ora 19.00, va fi proiectat documentarul „Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia”(România, 2014, regia Nicolae Mărgineanu și Iuliana Mateescu, 45 min.), urmat de o sesiune de dialog cu Stavrofora Ambrozia Șerban și Monahia Macrina Avram. Soție a Sfântului Constantin Brâncoveanu și mamă a martirilor brâncoveni, Maria Brâncoveanu a susținut și continuat programul cultural și religios inițiat în timpul domniei acestuia, contribuind la dezvoltarea tiparnițelor, școlilor și bibliotecilor asociate marilor ctitorii ale epocii. După tragedia din 1714, a administrat și protejat patrimoniul familiei, sprijinind în continuare mănăstirile, activitățile filantropice și viața monahală. Canonizată de Biserica Ortodoxă Română, rămâne un model de credință, demnitate și responsabilitate culturală. Duminică, 28 iunie, de la ora 18.00, va avea loc proiecția documentarului „Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod” (TVR, 2023, serie documentară în 3 episoade), urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu cele două invitate. Filmul prezintă personalitatea Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, unul dintre cei mai importanți mecena ai culturii din Europa de Sud-Est la începutul secolului al XVIII-lea. Ctitor al Mănăstirii Hurezi și promotor al stilului brâncovenesc, Brâncoveanu a susținut dezvoltarea tiparului, a educației și a circulației cărții în spațiul ortodox, lăsând posterității una dintre cele mai valoroase moșteniri artistice și culturale din patrimoniul românesc.

Stavrofora Ambrozia Șerban este Stareța Mănăstirii Hurezi, coordonatoarea patrimoniului Ansamblului Monahal Hurezi, restaurator de pictură murală și iconograf. În această calitate, coordonează activitățile de conservare, documentare și valorificare a patrimoniului unuia dintre cele mai importante monumente ale culturii române. A absolvit studii de Teologie la Universitatea din Craiova, completate de un masterat în restaurare și formare în pictura tradițională de icoane. Pregătirea sa academică și experiența practică sunt dedicate conservării artei ecleziastice și patrimoniului brâncovenesc. Stavrofora Ambrozia Șerban desfășoară o activitate constantă în domeniul cercetării, restaurării și promovării patrimoniului cultural, fiind implicată în proiecte educaționale și expoziționale dedicate Mănăstirii Hurezi și moștenirii culturale a epocii brâncovenești. Totodată, contribuie la valorificarea patrimoniului documentar, artistic și muzeal al mănăstirii și la promovarea acestuia în contexte naționale și internaționale. Prin activitatea sa, susține dialogul dintre spiritualitate, artă și conservarea patrimoniului, contribuind la transmiterea și înțelegerea uneia dintre cele mai valoroase moșteniri culturale ale României.

Monahia Macrina Avram este artist plastic și restaurator de artă ecleziastică, formată în cadrul aceleiași instituții academice ca și Stavrofora Ambrozia Șerban, unde a urmat studii de Teologie completate de un masterat în restaurare. Pregătirea sa include practica picturii tradiționale de icoane și a tehnicilor de conservare a patrimoniului mural, fiind implicată în activități de restaurare și în proiecte dedicate protejării artei sacre. Prin activitatea sa, Maica Macrina contribuie la continuitatea tradiției artistice brâncovenești, îmbinând rigoarea tehnică a restaurării cu sensibilitatea picturală specifică iconografiei ortodoxe.

Mănăstirea Hurezi din România, fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc, remarcabilă prin puritatea formelor, bogăția decorului sculptural și prin excepționala școală de pictură murală și de icoane care a înflorit în secolul al XVIII-lea. Ansamblul a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la 15 iulie 1993, în baza criteriului (ii), recunoscându-se astfel contribuția sa excepțională la schimburile culturale și la dezvoltarea unei tradiții artistice distincte.

Proiectul răspunde necesității de a consolida vizibilitatea patrimoniului cultural românesc în spațiul internațional, printr-o abordare integrată care îmbină dimensiunea artistică, spirituală și academică. Prin aducerea în prim-plan a Mănăstirii Hurezi – reper al patrimoniului mondial – proiectul valorifică un exemplu reprezentativ al culturii brâncovenești, evidențiind relevanța sa universală și contribuția României la patrimoniul cultural european și global. În același timp, proiectul creează un cadru de dialog intercultural și interdisciplinar, prin asocierea expoziției cu conferințe academice și proiecții de film, facilitând schimbul de expertiză în domeniul conservării patrimoniului între România și China și oferă o perspectivă relevantă asupra practicilor și tradițiilor artistice din spații culturale diferite, contribuind la o mai bună înțelegere a patrimoniului ca valoare comună și la consolidarea cooperării internaționale în acest domeniu.