arhitect şi profesor de marcă
Personalitate proeminentă a culturii româneşti, George Matei Cantacuzino a fost unul din spiritele cele mai profund preocupate să pună în valoare moştenirea artistică a neamului său, înscriindu-se printre marii precursori ai arhitecturii din ţara noastră. -"Arhitect, pictor şi mai ales om de vastă cultură", cum l-a definit Mihail Sebastian, George Matei Cantacuzino a fost o figură plurivalentă. "E în el o plenitudine, o creştere de viaţă, o complexitate intelectuală, o voinţă aprigă de dominare, de artist al Renaşterii. Nevoia lui de creaţie şi expresie e multiplă şi depăşind posibilitatea unei tehnici în artă. El dă naştere formelor in piatră, în culoare, în imagini şi slove. E un fapt care pentru mine înseamnă o revelaţie", scria Camil Petrescu.
A fost fiul diplomatului N. B. Cantacuzino. Născut la Viena la data de 23 martie 1899. A urmat cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior va studia arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură. În pictură, va fi elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.
În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.
Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.
Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.
A scris mai multe lucrări de specialitate, de o certă valoare dintre care amintim : Introducere în studiul arhitecturii (1926), Palladio (1928), Arcade, firide, lespezi (1932), Izvoare şi popasuri (1934), Pătrar de veghe (1938), Despre o estetică a reconstrucţiei (1947).
După planurile arhitectului au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist:
• Palatul Băncii de Investiţii (1923-1928)
• fostul sediul Uniunii Arhitecţilor (transformarea acestuia), mai târziu restaurantul Mărul de Aur (1925-1928)
• imobilul Creţulescu din Calea Victoriei (1934-1939)
• clădirea de birouri din Piaţa Universităţii (1934-1939)
• clădirea în care îşi avea sediul Institutul de studii şi proiectări energetice (1947-1948)
O reinterpretare contemporană a stilului tradiţional românesc poate fi regăsită în următoare construcţii:
• Palatul Mogoşoaia - restaurare (1920-1930)
• vila din parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii
• monumentele restaurate din nordul Moldovei (1956-1960)
• pavilionul românesc la expoziţia de la New York, la Expoziţia internaţională din 1939
Surse :
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/George_Matei_Cantacuzino
http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Matei_Cantacuzino
http://www.referat-e.ro/Referat-George_Matei_Cantacuzino-7618.html
