LETTRE INTERNATIONALE

Lettre Internationale (iarna 2007–2008) reuneşte, ca de obicei, pagini autobiografice (Péter Esterházy, Ion Vianu), corespondenţă (scrisorile Marthei Gellhorn către Hemingway), mărturii despre mari scriitori (Heinrich Böll văzut de Cristian Linder) şi mari pictori (Magritte în viziunea lui Peter Wollen) precum şi eseuri despre ceea ce este revelator în cultura universală (discursul rostit la Stockholm de Doris Lessing, laureată a Premiului Nobel pentru literatură, 2007).  Printre cele mai captivante texte din acest număr se numără fragmentul ales din romanul lui J.M. Coetzee (Premiul Nobel pentru literatură, 2003) despre Dostoievski şi cele din romanul Calcanul de Günter Grass (Premiul Nobel pentru literatură 1999), nuvela Hazard de Vladimir Nabokov, dialogul redacţiei cu Leon Volovici despre actualele orientări din literatura israeliană. 
Totodată reţin atenţia grupajul „Secvenţe cehoslovace", o suită de scrieri semnate de A.J. Liehm, Mihnea Berindei, Radu Cosaşu, J. Rupnick despre primăvara de la Praga din 1968 şi Charta '77, tabloul întregindu-se cu notaţiile lui Mircea Ţicudean despre noua piesă a lui Václav Havel, al cărei subiect îl constituie anii în care dramaturgul a fost preşedintele Cehoslovaciei. 
Substanţială este şi contribuţia colaboratorilor români la cunoaşterea şi înţelegerea celor mai expresive fenomene ale vieţii spirituale în lumea de azi: Gabriela Melinescu, Florin Ţurcanu, Carmen Muşat, Felicia Antip, Rodica Binder, Adrian Mihalache. 

S U M A R Pagini autobiografice Péter Esterházy – Harmonia cælestis
Ion Vianu – Supunere, împotrivire, exil
Dincolo de eveniment  Jacques Rupnik – Populismul în Europa Centrală şi de Est
Jacek Kochanowicz – Virajul la Dreapta
Cultura – cardiograme Christian Linder – Böll – universul său integral
Doris Lessing – Discurs la Stockholm
Dialog Leon Volovici – «Lettre Internationale» – «Nevoia de cultură din care am venit»
Peter Wollen – Magritte şi melonul
Felicia Antip – Un capitol de istorie (şi literară) numit Malaparte
Freeman Dyson – Viitorul nostru biotehnologic
Martha Gellhorn – Scrisori
J. M. Coetzee – Maestrul din Petersburg
Carmen Muşat – Dincolo de frontierele literaturii ...
Ruy Câmara – Cântece de toamnă
Gabriela Melinescu – Mama ca Dumnezeu
Adrian Mihalache – Singur în bibliotecă
Politica amintirii Jan-Werner Müller – Politica europeană a memoriei – la o nouă privire
Florin Ţurcanu – Primul Război Mondial, sau sinuciderea colectivă a Europei
Secvenţe cehoslovace Antonin J. Liehm – Dezgheţ – pe vremuri, la Praga
Mihnea Berindei – Ceauşescu şi discursul din 21 august 1968
Jacques Rupnik – Moştenirea Chartei 77
Radu Cosaşu – De ce nu avem un Havel?
Rudolf Stamm – Două portrete de disidenţi
Biblioteca «Lettre Internationale»  Vladimir Nabokov – Hazard
Doris Lessing – Carnetul auriu
Zeruya Shalev – Soţ şi soţie
Günter Grass – Cum calcanul a fost prins a doua oară
Cormac McCarthy – Drumul
Comentarii şi scrisori Luca Niculescu – Speranţa în Lisabona
Hanfried Helmchen şi Hans Lauter – Suferinţă provocată de maladie, agonie şi moarte, din perspectivă medicală
Sorin Gherguţ – «În slujba oamenilor»
Corespondenţă de la
Rodica Binder – Scandal şi libertate
Mihail Rîklin – Sfântul bolşevic
Mircea Ţicudean – Dramaturgul