Cartea este consacrată muzicii unei mici populaţii din nordul României: o muzică derutantă pentru auzul occidental, executată cu o vioară ţipătoare sau cântată în forţă în registrul supra-acut, cu o structură motivică şi o formă nedeterminată care l-a surprins pe Béla Bartók încă de la începutul secolului trecut.
Jacques Bouët este etnomuzicolog şi violonist, conferenţiar de limbă şi civilizaţie română la Universitatea "Paul Valéry" din Montpellier.
Bernard Lortat-Jacob este etnomuzicolog, director de cercetare la Centrul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNRS), profesor la Universitatea Paris X Nanterre.
Speranţa Rădulescu este etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.
