Expoziţia de artă contemporană „Volarism. Avanguardia senza confini”, curator Marius Tiţa
Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, 10–22 martie 2026
Expoziţia de artă contemporană „Volarism. Avanguardia senza confini” a Grupului Volarism, curator Marius Tiţa, va fi deschisă publicului în perioada 10–22 martie 2026 în Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi 10 martie 2026, la ora 17:00.Proiectul artistic al Grupului Volarism, care reuneşte artişti vizuali din România, Italia, Cehia şi Republica Moldova, îmbină diversitatea naţională cu colaborarea interculturală. Conectând artişti din diverse tradiţii şi medii într-o geografie transfrontalieră a artelor vizuale, expoziţia cuprinde 24 de lucrări de dimensiuni variabile, realizate în tehnica acril pe pânză, cu o paletă variată de culori, de la nuanţe vibrante la tonuri pastelate, reflectând diversitatea stilistică şi individualitatea fiecărui artist, precum şi 4 piese de sculptură în lemn. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada10–22 martie 2026, cu program de vizitare zilnic în intervalul orar 16:00–20:00.
Grupul Volarism a dobândit notorietate internaţională la Atelierele anuale de la Volary (Republica Cehă), dar şi prin prezenţe în importante centre culturale din Italia (Florenţa, Poggibonsi, Prato), Belgia (Sediul Comisiei UE), Republica Cehă (Praga, Ceske Budejovice, Jindřichův Hradec, Chomutov), Germania (Passau), România (Bucureşti, Brăila) etc. Totodată, participările la Intersalonul organizat anual de Asociaţia Artiştilor Plastici din Boemia de Sud şi Salonul Naţional de Artă Contemporană de la Bucureşti au contribuit la consolidarea recunoaşterii acestuia pe scena artelor vizuale europene. La nivel individual, fiecare artist se bucură de un palmares expoziţional remarcabil; membrii grupului sunt artişti recunoscuţi pe plan internaţional şi afiliaţi uniunilor de creaţie din ţările lor de origine: Teodor Buzu (România/Republica Moldova), profesor la Şcoală de Artă din Tabor (Republica Cehă), membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova; Vasile Sarcă, Bucureşti (România), membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România; Vit Pavlik, Volary (Republica Cehă), preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Boemia de Sud; Cecilia Chiavistelli, Florenţa (Italia), artist vizual şi jurnalist cultural; Lenka Sarova–Maliska, Karlovy Vary (Republica Cehă), director Secţia Design–Porţelan Thun; Michal Dubnicky, Kolin (Republica Cehă), directorul Şcolii de Artă din Kolin; Pavel Klima, Tabor (Republica Cehă), membru al Parlamentului Republicii Cehe; Tomas Pergler, Praga (Republica Cehă), sculptor, directorul Bibliotecii Academiei de Arte din Praga.
Marius Tiţa este un cunoscut curator şi cronicar de artă, cu multe proiecte în domeniul expoziţional şi nenumărate materiale de presă dedicate artei plastice. A derulat proiecte expoziţionale cu muzee prestigioase din România: Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional al Bucovinei, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă din Cluj, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Goleşti, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul de Artă “Victor Brauner” din Piatra Neamţ. A curatoriat expoziţiile Emil Ciocoiu din România şi din Germania, expoziţiile Mihai Bara, etc. Este criticul de artă al Filialei de Artă Plastică Religioasă a Uniunii Artiştilor Plastici din România, al Salonului Medieval Bucureşti şi al Bienalei de sculptură mică “Gheorghe Coman” din Buzău. A curatoriat şi prezentat numeroase expoziţii personale, de grup sau în cadrul unor tabere de pictură, în galerii prestigioase din România şi din străinătate. A publicat numeroase articole despre arta plastică şi piaţa de artă, a participat la emisiuni de radio şi de televiziune. Este redactor-şef la Radio România Internaţional, emisiunile în limbi străine ale României, unde lucrează din 1990. A scris despre activitatea grupului Volarism de la începutul acestei iniţiative artistice.
„Artiştii stau la o masă de negociere, deschisă spre publicul oricât de larg ar putea fi, asemenea apostolilor din «Cina» lui Leonardo. Este momentul din vara anului 2023, când artişti consacraţi din mai multe ţări central-europene, aflaţi la Simpozionul de la Volary, oraşul ceh de un pitoresc intens, lasă de-o parte şevaletul şi iau tocul pentru semnături. Vibraţia minunată din acest loc unde se întâlnesc pictorii dă numele unui sentiment. Se numeşte Volarism; este un grup de creatori iar numele îi este de mişcare de idei, fapte şi artă.
Într-o subtilă notă de sepia, fotografia de la semnarea Manifestului, actul fondator al Volarismului, aduce cu momentul virtual dar legendar al revanşei artei asupra politicii şi geopoliticii. Şi sunt noţiuni grele acestea, aici, în mijlocul Europei unde frontierele au adus numai tonuri sumbre şi gânduri grele. Artiştii s-au întâlnit în peisaj şi in atelier, la pictat, şi, cu mâinile şi privirea pline de culoare, i-au dat şederii «apostoliceşti la masă sensuri de înţelegere temeinică, de artă şi de viaţă.
La masa începuturilor, artiştii mărturisesc că nu au timp de despicat în sferturi firele nevăzute dar sterile ale declaraţiilor lipsite de conţinut. Şi scriu răspicat ca o deviză că munca lor, arta pe care o clădesc, le este cea mai clară declaraţie. Iar ei sunt artişti cu originalitate, un alt principiu crucial al Volarismului.
Artiştii au plecat, apoi, prin această parte a Europei, au mers la ei acasă, fiecare cu arta sa si cu simeze prestigioase pentru întregul grup. La Veneţia, gazda este «Casa Română», Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, şi momentul capătă profunzimea gândurilor şi înfăptuirilor de civilizaţie, de cultură şi artă, ale fondatorului Nicolae Iorga.
Simeza veneţiană din 2026 este susţinută de pictorii din grupul ce îşi reuneşte mai mereu lucrările în expoziţiile Volarismus.
Român din Basarabia, stabilit cu viaţa şi arta în Cehia, Teodor Buzu întruneşte viziunea artistului central-european care înțelege cel mai bine lumea desluşind-o din acest loc. Apoi o pune în măiastra sa lucrare de pictură şi grafică, în linii ferme dar mai ales în spaţii de culoare stăpână peste emoţie.
Abordând fenomenul cultural şi pe cel al creaţiei artistice din apropiate puncte de vedere, Cecilia Chiavistelli mânuieşte culorile în contopiri vulcanice, în ceruri de vibraţie picturală. Puritatea se dezvăluie în esenţa cromatică a discursului plastic.
Ipotetice sunt peisajele lui Michal Dubnický, între aspiraţie şi pecetea temeinică a visului. Descifrează spaţii înalte, în căutarea unei chei cromatice, de fapt o încifrare în privirea tuturor celor care ştiu să vadă.
Lirismul şi spiritul ludic se regăsesc în culorile lui Pavel Klima, conturând peisaje calde şi dinamice. Este multă deschidere şi generozitate în construcţiile sale pe liniile frumoase ale perspectivelor apropiate.
Pictor fără teamă sau ezitare, Vit Pavlik se întrece cu timpul pentru viziuni care să fie cu un pas înainte de orice închipuire programatică. Mereu găseşte accentul care să mărturisească modernismul fără frontiere, spirit în care îşi clădeşte compoziţia.
Ieşind din orice spaţiu de confort, chiar şi acela al bidimensionalului, Tomáš Pergler modelează subtile forme metafizice, ferme în declamaţie. Nimic din ce ne-am fi aşteptat nu se întâmplă, totul este afirmație surprinzătoare, sclipire de recunoaştere.
Pictura realizată de Lenka Sárová Malíská a împrumutat o claritate de caolin turnat în porțelan, preocuparea artistei din vremurile începuturilor artistice. Dar mineralul se opreşte aici, pentru că pictura sa înalţă ceruri florale şi transparenţe de visare.
Matricea carteziană a picturii lui Vasile Sarcă deschide ferestre spre perspective neobişnuite şi transparenţe cromatice neaşteptate. Dincolo de orice tentaţie a rigorii, planul este larg deschis subtilităţii infinite şi a descifrării neîncifratelor. Se află aici un joc al unirii şi alăturării în scopuri vibrante” (Marius Tiţa).
