Enciclopedistul Dimitrie Cantemir, celebrat în Sala „Simon-Bolivarˮ a Bibliotecii Naționale din Berlin

Institutul Cultural Român „Titu Maiorescuˮ de la Berlin organizează vineri, 10 martie 2023, între orele 19.00 - 21.00, în colaborare cu Ambasada României la Berlin, evenimentul „Dimitrie Cantemir între Orient și Occidentˮ, în Sala „Simon-Bolivarˮ a Bibliotecii Naționale de la Berlin.

Proiectul cultural „Dimitrie Cantemir între Orient și Occidentˮ deschide seria manifestărilor din țară și din străinătate organizate de Institutul Cultural Român în marja „Anului cultural Dimitrie Cantemir”, prin care celebrăm, în 2023, 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), cărturar al umanismului românesc, primul teoretician al muzicii otomane și totodată primul membru român al Academiei de Științe de la Berlin.

În prima parte a serii vor avea loc trei intervenții, în limba engleză, susținute de etnomuzicologul Mehtap Demir, de prof.univ.dr. Bogdan Crețu și de istoricul Ștefan Lemny.

· Prezentarea „Contribuția lui Dimitrie Cantemir la muzicologia turcă” va fi susținută de Mehtap Demir, etnomuzicolog și conferențiar universitar la Conservatorul Universității de Stat din Istanbul;

· Prelegerea „Dimitrie Cantemir din perspectivă transnațională” va fi prezentată de Bogdan Crețu, prof.univ.dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere;

· Prezentarea „Cantemir: confluenţe culturale Est-Vest” va fi susținută de Ştefan Lemny, responsabilul colecţiilor de istorie pentru Europa Centrală și de Est la Biblioteca Națională a Franței din Paris.

În completare, ansamblul turc de muzică veche „SİPİHRˮ va interpreta, cu instrumente originale de epocă, „Colecția muzicală Cantemirˮ/„Kantemiroğlu Kulliyat”. Din ansamblu fac parte muzicienii Özata Ayan (tambur, șeşhane, rebab), Yasemin Şehnaz Ayan (kemençe clasic), Gül Güldaş Küçükşahin (kanun), Ozan Pars (percuție, tambur, voce) și Enes Durceylan (percuție, ataruh, voce).

Mai multe informații:

Mehtap Demir (n. 15 iunie 1978) este conferențiar universitar la Departamentul de Etnomuzicologie și Folclor al Conservatorului de Stat din cadrul Universității Istanbul. După ce a absolvit Conservatorul de Stat de Muzică Turcă al Universității Tehnice Istanbul, a urmat un master în muzicologie și un doctorat în antropologie. Domeniile sale de expertiză sunt: muzica populară turcească anatoliană, antropologia muzicii, teoriile culturale, muzică și migrație, identitate și muzică. Este singura interpretă feminină din Turcia care cântă la kemane și din voce într-un mod profesionist.

Bogdan Crețu este un reputat istoric literar. Este autorul unor studii apărute în sinteze importante din străinătate, precum antologia dedicată poeziei române moderne (Çağdaş Romanya Şiir, Istanbul, 2009), precum și a Bibliei în literatura română (în vol. La Bible dans les littératures du monde, ed. Sylvie Parizet, Éditions du Cerf, Paris, 2016) sau cel dedicat moștenirii orientale în literatura română din secolul al XIX-lea, perioada consolidării naționaliste a culturii moderne (Aux portes de l’Orient, and Through: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, and the ‘Oriental’ Legacy of Early Romanian Literature, în vol. Romanian Literature as World Literature, coord. Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian, New York, Bloomsbury Academic, 2017). Bogdan Crețu este, din 2013, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași.

Ștefan Lemny este istoric şi specialist în istoria secolului al XVIII-lea și în istoria culturii, fost cercetător la Institutul de istorie „A. D. Xenopol”, responsabil al colecțiilor de istorie pentru Europa Centrală și de Est la Biblioteca Națională a Franței (Paris) și face parte din mai multe colective de cercetare din Franța. A publicat în România numeroase studii, între care volumele Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986); Românii în secolul XVIII. O bibliografie (1988); Eminescu – sens, timp și devenire istorică (1989); Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc(1990, carte reeditată în 2017) ș.a. În Franța, a publicat monografiile Jean-Louis Carra: La vie d’un révolutionnaire (2000), Emmanuel Le Roy Ladurie, Une vie face à l’histoire (2018). Un volum de referință este Les Cantemir: l’aventure européenne d’une famille princière au XVIIIe siècle, carte apărută la Paris (2009), tradusă în română (în două ediții succesive, 2010 și 2013), salutată de presa de specialitate și culturală din diferite țări și distinsă cu premiul „Nicolae Iorgaˮ al Academiei Române (2011). În continuarea acesteia, se înscrie lucrarea de sinteză Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminilor europene (în ediție trilingvă: română, engleză și franceză), 2019.

Özata Ayan(tambur, șeşhane, rebab) s-a născut pe 26 februarie 1970. În anul 1992 a absolvit Conservatorul de Stat, secția Muzică Turcă din cadrul Universității Istanbul. În această perioadă a studiat instrumentul tambur cu coarde, a studiat practica maqam. A participat la cursuri de muzică occidentală și armonie muzicală. A susținut sute de concerte în țară și în străinătate și a participat la numeroase evenimente muzicale ca interpret tambur cu coarde în cadrul Ansamblului de muzică istorică turcă Istanbul-Republica Turcia – prestigiosul ansamblu al Ministerul Culturii și Turismului, al cărui membru este din 1991.

Yasemin Şehnaz Ayan(kemençe clasic) a început să studieze flautul încă din şcoala primară, luând în paralel lecții de solfegiu pentru muzică occidentală de la Ümit Erte. În 1981 a început cursurile Conservatorului de Stat, secția Muzică Turcă, departamentul instrumente cu corzi din cadrul Universității İstanbul, unde a studiat kemençe. În 1991, imediat după absolvire, și-a continuat studiile postuniversitare la Institutul de Științe Sociale din cadrul Universității İstanbul. A făcut parte din diferite orchestre școlare, a fost membru al ansamblului muzical Kubbealtı, membru al Fundației Türk Dünyası Araştırmaları şi a făcut parte din Corul Universitar aflat sub conducerea lui Süheylâ Altmışdört. A participat la diverse concerte și festivaluri organizate atât în Turcia cât și în țări precum Belgia, Singapore, Australia și Franța. În anul 1989 a devenit membru al Corului Prezidențial.

Gül Güldaş Küçükşahin(kanun) s-a născut în Çanakkale în anul 1974. A urmat școala primară Nilüfer Hatun din Istanbul, apoi şi-a continuat studiile gimnaziale, liceale și universitare la Conservatorul de stat, Departamentul de Educație Muzicală pentru instrumente (kanun), secția muzică turcă din cadrul Universitatii Istanbul. În cei 10 ani de studii, a participat la concertele susținute de Ansambul de Muzică Kubbealtı, Universitatea Marmara, Corurile Universității din Istanbul, Corurile Çapa și Cerrahpașa și Ansambul Muzical Turkish Airlines. A participat la numeroase emisiuni ale televiziunii de stat și la emisiuni transmise de diferite canale private de televiziune. În 1993 a câștigat examenul susținut de Ministerul Culturii și Turismului în Edirne și a început să lucreze ca solist kanun în cadrul Ansamblului Muzical Turcesc de Stat din oraşul Edirne.

Dimitrie Cantemir(1673-1723), pe lângă activităţile sale politice, filosofice, teologice, geografice şi literare, a fost cea mai importantă figură a culturii muzicale din sud-estul european şi otoman din secolele XVII-XVIII. Polimat şi poliglot, el realizează primul tratat ştiinţific al muzicii laice din vremea sa şi lasă posterităţii cea mai bogată colecţie de opere muzicale (365 de melodii, din care 20 de compoziţii proprii). Dincolo de minunatul tezaur pe care l-a colecţionat, Cantemir oferă informaţii importante despre stil, act componistic, interpretare şi principii de realizare şi funcţionare a modurilor muzicale din vremea sa şi din tradiţie.

Anul 2023 a fost desemnat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescuˮ, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu.