Doina Lemny le-a prezentat jurnaliştilor români şi străini, la Bruxelles, povestea operelor lui Brâncuşi

Doina Lemny, curatorul expoziţiei “Brâncuşi. Sublimarea formei”, cea mai amplă retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuşi din ultimii 25 de ani, care va fi deschisă oficial marţi, 1 octombrie, la Centrul BOZAR din Bruxelles, a prezentat operele marelui sculptor român în tururi speciale dedicate jurnaliştilor români şi străini.

Peste 25 de sculpturi semnate de Constantin Brâncuşi pot fi admirate în cadrul Festivalului EUROPALIA 2019. Întreaga colecţie expusă la BOZAR pe o suprafaţă de 1.500 mp, cuprinde peste 250 de obiecte, fotografii, documente.

Istoricul de artă Doina Lemny a vorbit despre „Somnul”, lucrare împrumutată de la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, şi a explicat cum i-a dat Brâncuşi prin această lucrare replica lui Auguste Rodin.

„Opera lui Brâncuşi este mult mai intimă, mai omenească. Din punct de vedere al redării figurii, Rodin ţine să scoată în evidenţă frumuseţea modelului, pe când Brâncuşi îşi pune întrebări, adică despre cum să sugereze adormirea femeii. În aceeaşi măsură, în acelaşi stil, creează şi „Rugăciune” (împrumutată de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti)”, a subliniat Doina Lemny.

Curatorul a accentuat provocarea pe care Brâncuşi i-a lansat-o lui Rodin.

„1907 este anul de răscruce când Brâncuşi îl părăseşte pe Rodin. Atunci Brâncuşi creează aceste două capodopere, „Sărutul” şi „Cuminţenia Pământului”. „Sărutul” lui Brâncuşi, începutul unei lungi serii de sculpturi, este aproape o provocare pentru Rodin. În fotografiile de la Muzeul Rodin, apare un cuplu înlănţuit într-un act de dragoste atât de perfect, cu o anatomie atât de perfectă, un cuplu frumos, în timp ce Brâncuşi vine cu un bloc de piatră şi scrijeleşte chipurile a două persoane care fuzionează într-un act de dragoste. Aceasta este noutatea lui Brâncuşi. El îşi permite să-i dea replica lui Rodin prin această propunere. De altminteri, acest „Sărut”, care vine de la Muzeul din Craiova, este primul dintr-o serie lungă, realizată de-a lungul a 40 de ani, până în 1945, însă nu în foarte multe versiuni. L-a intitulat „Fragment de capitel” pentru că este ca un fragment de arhitectură”, a afirmat Doina Lemny.

„Rugăciune”, „Sărutul” şi „Cuminţenia Pământului” au marcat ruptura lui Brâncuşi de Rodin.

„Cuminţenia Pământului” este o lucrare cu totul aparte, operă unică, care nu a fost făcută niciodată în bronz, de aceea este foarte preţioasă. După cum „Sărutul” nu a fost niciodată lucrat în bronz, pentru că Brâncuşi nu l-a văzut niciodată în bronz”, a mai precizat istoricul.

În expoziţie se află multe desene de-ale lui Brâncuşi cu motivul sărurului. „Au fost atât de multe încât au devenit semnătura lui de îndrăgostit”.

Într-o altă sală de la BOZAR sunt expuse lucrări care exprimă esenţa unui chip.

„Aceasta este esenţa lui Brâncuşi. S-a preocupat de a găsi esenţa lucrurilor, de a găsi esenţa unui chip. Un sculptor cu o educaţie academică poate să facă acest lucru. Brâncuşi simplifică forma şi de aceea am şi intitulat această expoziţie, sublimarea formei, pentru că el ajunge la simplificare până la a o sublima”, a precizat curatorul.

De asemenea, în cadrul expoziţiei sunt expuse fotografii realizate de Brâncuşi.

„Brâncuşi face pedagogie în fotografiile lui”.

„Brâncuşi nu a făcut lucruri perfect simetrice. „Începutul lumii” este din 1920, perioada când Brâncuşi îşi instalează operele pe un soclu cruciform, după aceea pe un soclu cubic şi apoi face aceste platouri de metal dintr-un aliaj de nichel pentru ca operele să se reflecte în această oglindă. Fotografiile pe care le avem reflectă meditaţia lui Brâncuşi în jurul acestei opere”, spune Doina Lemny.

De unde vine inspiraţia lui Brâncuşi?

„Brâncuşi n-a fost inspirat de arta africană, de arta românească, a fost inspirat de tot. El a înlăturat orice marcă. Prin 1913, 1914, realizează lucrarea „Primul pas”, copilul care face primul pas, numai că aici îl găsim pe Brâncuşi care cunoaşte tradiţia. Este singurul artist de avangardă care nu face colecţie de măşti şi cred eu că acest lucru vine din tradiţie, nu trebuie să ai măşti în casă pentru că aduc nefericire în casă”, crede istoricul de artă.

Constantin Brâncuşi nu făcea desen pregătitor la sculptură.

„În mod excepţional, am încercat să readucem aici ambianţa de la atelier. El şi-a creat propria legendă, fiind un mare actor până la urmă, pentru că îşi  punea o tichie pe cap, o făcea pe marele filosof, era foarte modern. Primea în atelier, încă din 1918-1920 pe cei mai în vogă artişti ai avangardei, era prieten cu Amedeo Modigliani, şi avem în expoziţie un portret splendid al lui Brâncuşi realizat de acesta”.

În atelier erau întâlniri vesele, spune curatorul, de comunicare, fără pretenţii. „Veneau aici Fernand Léger, Tristan Tzara, Marcel Duchamp, Man Ray, care-l ajută să-şi cumpere un aparat de fotografiat. Din acel moment nu mai acceptă să fie fotografiat de altcineva şi nici să-i facă altcineva fotografiile”.

La BOZAR, publicul va putea vedea şi colecţia de discuri a lui Brâncuşi.

„Brâncuşi a avut o colecţie de discuri impresionantă constituită de Constantin Brăiloiu, etnomuzicolog, care a realizat colecţia Muzeului din Geneva, pe cea a Muzeului Omului de la Paris şi, fiind prieten cu Brâncuşi, i-a oferit 200 de discuri. Am vrut să expun coperţile discurilor ca să arăt varietatea colecţiei pentru că Brâncuşi nu avea numai muzică românească”, spune Doina Lemny.

În vitrinele expoziţiei, care se întinde pe 1.500 de metri pătraţi, sunt documente destul de rare.

Pentru jurnaliştii români, Doina Lemny a spus povestea „Ledei”.

„Leda” din 1920, a cărei realizare Brâncuşi o filmează, a fost creată din marmură. Muzeul din Chicago nu o împrumută niciodată pentru că este prea fragilă. Mai târziu, în 1926, el a creat-o în bronz. Există un singur bronz în lume, vorbesc de cele autentice. Este o operă foarte complexă. „Leda”, pe noi românii ne trimite cu gândul la lebădă. Brâncuşi nu-şi explica operele. Aceasta este o operă ambiguă. Este un tors de femeie, iar partea care ar putea fi eleganţa gâtului lebedei, este un falus, o întâlnire dintre un tors de femeie şi un falus, un act de îmbinare. În această perioadă, Brâncuşi face opere complexe”.

Expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei” reuneşte fotografii şi documente, opere de artă din mari muzee ale lumii precum: Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, dar şi o lucrare din colecţia Academiei Române. Pentru public, expoziţia va fi deschisă în perioada 2 octombrie 2019 – 12 ianuarie 2020.

România, ţară invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA din Belgia, va prezenta din octombrie, timp de patru luni, expoziţii, spectacole, concerte la Bruxelles dar şi în alte ţări - Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.

Programul festivalului Europalia România (2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020), coordonat de Institutul Cultural Român, cuprinde peste 250 de evenimente culturale din domeniile arte vizuale, muzică, cinema, literatură, arte performative, teatru.