Mari artisti romani
Institutul Cultural Roman va propune o prezentare ilustrata a vietii si operei lui Constantin Brancusi, in special a complexului de la Tg. Jiu; expunere realizata de dl. Horia Barna, director al Institutului Cultural Roman de la Madrid, urmata de o dezbatere despre integrarea artei monumentale in arhitectura urbana, pornind de la proiectul lui Santiago Calatrava si Obeliscul din Madrid, inspirat de Coloana Infinitului a lui Brancusi. Participa arhitecti si profesori de istoria artei din Madrid.
Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj -- 16 martie 1957, Paris) - sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.
După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1884 - 1887) vine la Bucureşti unde absolvă Şcoala de Belle-Arte în 1902. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase luni o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul pânâ la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906 când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, spunând: "Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres" (La umbra marilor copaci nu creşte nimic). Expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d''''Automne din Paris în 1906. Creează în 1907 prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului din Ansamblul Monumental din Târgu-Jiu. În 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse şi intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenându-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani. În 1909 revine pentru scurt timp în România şi participă la Salonul Oficial. Colecţionarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura Somnul şi bustul pictorului Nicolae Dărăscu.
Până în 1914 participă cu regularitate la expoziţii colective din Paris şi Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnişoara Pogany.
În 1914, Brâncuşi deschide prima expoziţie în America la Photo Secession Gallery din New York, care provoacă o enormă senzaţie. Colecţionarul american John Quinn îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existenţă materială prielnică creaţiei artistice. În revista Little Review din New York apare în 1921 primul studiu cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuşi, semnat de poetul american Ezra Pound.
Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi se desfăşoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului precum şi sculpturile în lemn datează din această perioadă. În acelaşi timp Brâncuşi participă la cele mai importante expoziţii colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia.
În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românescă. Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuşi, lăsate moştenire împreună cu tot ce se afla în atelierul său.