Dragi cititori,
Din aprilie și până în octombrie vă invităm la o paradă săptămânală a celor mai noi cărți românești, traduse în Polonia. Pe scena intitulată „Cartea săptămânii” vor urca pe rând, o dată la șapte zile, vedetele sezonului, proaspete și pline de vervă, însoțite de garderoba special pregătită pentru show.
În acest an, în sezonul primăvară-toamnă se poartă cărțile românești! Lungi, scurte, vesele sau mai puțin, serioase, visătoare, colorate, monocrome – combinațiile sunt nesfârșite, iar libertatea absolută!
Spectacolul literar a început!
MINIMA MORALIA. ELEMENTE PENTRU O ETICĂ A INTERVALULUI
Autor: Andrei Pleșu
Versiunea românească: Editura Cartea
Românească, 1988; Humanitas, 1994
Versiunea poloneză: Editura Universitas, Cracovia, decembrie
2019
Seria „Rumunia dzisiaj/România astăzi”, redactor: Jakub Kornhauser
Traducerea în
limba polonă: Andrzej Zawadzki
Minima moralia lui Andrei Pleșu este un tratat de etică în cel mai
bun sens al cuvântului. Scris cu pasiune, menținut în stil eseistic, departe de
etica academică aridă, speculativă, folosind atât tradiția filozofică
occidentală – de la Platon la Heidegger și Noica –, cât și scrierile
sapiențiale al părinților Bisericii răsăritene, atât filozofia, cât și marile
opere literare, este, potrivit autorului, „îndreptarul fiului risipitor, un
îndreptar inactual pentru păcătosul nerecuperabil, și inutil pentru fiul
cuminte, rămas acasă”. Noțiunea intervalului din titlu, apropiață diferențierii postmoderne, înseamnă aici o zonă
intermediară, cuprinsă între absolut și contingent, instinct și sfințenie, imanență și
transcendență, obiectivism și relativism, natura directă a stratului pulsatoriu
al naturii și rigiditatea noțiunilor pure, „dematerializate”. Această zonă, așa
cum demonstrează autorul, este sfera proprie a omului, singura în care poate
locui și totodată singura în care este posibilă etica. De aici și propunerea
minimalismului etic din titlu, înțeles nu ca o evitare
a deciziilor morale, ci ca viață cotidiană, moralitate măruntă, pe care o putem
preschimba totuși într-o temă majoră.
Cartea lui Andrei Pleșu își conturează cariera internațională,
fiind deja tradusă în limbile germană, franceză, suedeză, maghiară și slovacă,
acum și în polonă.
Am
reușit să vă stârnim curiozitatea?
Vă invităm la lectura unui fragment din
carte:
„Există totuși competență etică reală? Și, dacă da, cine o întruchipează? Este, de pildă, specialistul în probleme de istorie și teorie a eticii o competență în materie? Răspunsul e elementar și prompt: nu devii o autoritate morală întrucât i-ai citit pe Aristotel, pe Spinoza sau pe Kant. Erudiția etică - nedublată de vocație etică – e una dintre cele mai ridicole forme de erudiție: căci în nici un domeniu simpla știință de carte nu e mai inoperantă, mai inconsistentă, mai vinovată. Ajunși aici, să amintim, în treacăt, minimala distincție între etică și morală, o distincție de care noi înșine, în rândurile de mai sus, n-am ținut, riguros, seama: etica are conotația unei rubrici academice și, ca atare, poate face obiectul unei profesionalizări savante. Morala e aspectul circumstanțial al eticii, etică particulară, prelucrare subiectivă a moralității generice (Sittlichkeit) de care se ocupă etica.” [citește mai departe aici]
Andrei Pleșu
Andrei Pleșu s-a născut în 1948 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de
Arte Plastice, Secţia de istoria şi teoria artei. A obţinut doctoratul în
istoria artei la Universitatea din Bucureşti, cu teza Sentimentul
naturii în cultura europeană. Lector
universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de
istorie şi critică a artei moderne româneşti). Profesor universitar de filozofie
a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991–1997).
Este fondator şi director al săptămânalului de cultură „Dilema” (ulterior
„Dilema veche”), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al
Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al
Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al
Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii
Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la
Légion d’Honneur. Scrieri: Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc şi melancolie. O
analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco
Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul
şi lucrurile, Meridiane, 1986; Minima
moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană,
suedeză, maghiară, slovacă, polonă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); Limba
păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri
şi măşti ale tranziţiei, Humanitas,
1996; Eliten – Ost und West,
Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (trad.: franceză, maghiară,
germană, engleză, polonă); Obscenitatea publică, Humanitas, 2004; Comèdii la Porţile
Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte
eseuri, Humanitas, 2006; Note, stări, zile, Humanitas, 2010; Despre frumuseţea uitată a vieţii, Humanitas, 2011; Faţă către faţă, Humanitas, 2011; Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi
răspunsuri, Humanitas, 2013; O idee care ne suceşte minţile (în colaborare cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman
Patapievici, Humanitas, 2014 (trad. polonă); Dialoguri de duminică (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas,
2015); Nelinişti vechi
şi noi, Humanitas, 2016; Despre inimă şi alte eseuri, Humanitas, 2017; numeroase studii şi articole în
reviste româneşti şi străine.
Andrzej Zawadzki
(traducătorul cărții în limba polonă)
Dr. habilitat, cadru didactic al Facultății de Filologie Polonă a
Universității Jagiellone din Cracovia, autorul volumelor Nowoczesna eseistyka filozoficzna w piśmiennictwie polskim I połowy XX
wieku (2001, Eseistica filozofică modernă în
scrierile poloneze din prima jumătate a secolului al XX-lea), Literatura a myśl słaba (2009, Literatura și gândirea slabă; trad. engl. Literature and the Weak Thought, Peter Lang Verlag
2013), Obraz i ślad (2014, Imagine și urmă), Myśl mocna, myśl słaba. Hermeneutyka włoska od
połowy XX wieku. Antologia tekstów, wybór, przekład i
opracowanie Monika Surma-Gawłowska i Andrzej Zawadzki (2015, Gândire
puternică, gândire slabă. Hermeneutica italiană după a doua jumătate
a secolului al XX-lea. Antologie, selecție, traducere și pregătire Monika Surma-Gawłowska și Andrzej
Zawadzki ), Constantin Noica i filozofia XX wieku, red. Joanna
Kornaś-Warwas i Andrzej Zawadzki (2018, Constantin Noica și filozofia
secolului al XX-lea). A tradus texte semnate, printre alții, de Pierre
Bourdieu, Michel Foucault, Gianni Vattimo, Umberto Eco și Luigi Pareyson; din
limba română a tradus, printre altele, cărtea Despre limită (O
granicy), de Gabriel Liiceanu.
Ce scriu pasionații lecturilor despre Minima moralia:
„Punctul de plecare pentru
Pleșu este experiența personală, individuală; ea ar trebui să devină referința
de bază pentru oricine intenționează să se pronunțe pe tema condiției generale
morale (a omului, societății, umanității). Autorul se plasează mai degrabă de
partea „grijii etice”, decât a „construcției sistematice”. Metaforic vorbind –
de partea dilemelor morale cunoscute din proza lui Gogol, și nu a lui
Dostoievski. Pleșu își enunță explicit interesul pentru chestiunile mărunte –
nu împotriva „marii etici”, ci a „eticii mici”.
Cu
alte cuvinte, intenția lui Pleșu este reflecția pe tema unui posibil
„pre-început”, a situației în care „marile narații” etice sunt înlocuite de
competența morală individuală, rezultată în bună măsură din experiența
acumulată de-a lungul anilor, incluzând experiența contactului cu Celălalt. De
aici și figura „intervalului”, adică a oscilării între complexul normelor etice
existente, cumva impuse, comportamentul nostru și neadaptarea acestor norme la
dimensiunea practică a cotidianului. Câmpul gol care apare aici solicită o
intervenție; problema este că adesea consecința este anularea oricăror reguli,
nihilismul absolut și relativismul moral. Desigur, mai departe consecințele
sunt impasul existențial și abuzurile intelectuale, care sunt exclusiv
mecanisme de apărare în conflicul dintre bine și rău. Sau, mai degrabă, între
actul individual cu caracter moral și principiul general, norma supraconștientă
care ne cenzurează acțiunile.
Minima moralia. Elemente pentru o etică
a intervalului, tradusă cu maximă limpezime de
Andrzej Zawadzki, este totodată un portret curajos al omului contemporan și
contemporaneității, în general.
Cartea
lui Pleșu nu este numai o provocare filosofică, ci și o narațiune plină de
vituozitate, expusă într-un stil liber, uneori nonșalant. În plus, un
comentariu perfect al noțiunilor legate de „gândirea slabă” și minimalism,
dezvoltate cu ani în urmă de Noica, și, așa cum ne putem convinge – un omagiu aparte adus remarcabilului filosof
român de unul dintre ucenicii săi cei mai înzestrați.”
[Jakub Kornhauser, autorul postfeței cărții]
Vă recomandăm materialul video cu participarea scriitorului Andrei Pleșu, pregătit special pentru cititorii polonezi.
Vă invităm pe pagina editurii Universitas
a editurii Humanitas (pentru varianta originală a cărții, în limba română)
și pe pagina de FB a Institutului Cultural Român de la Varșovia
