Cartea săptămânii: „Despre limită”, de Gabriel Liiceanu

Dragi cititori,

Din aprilie și până în octombrie vă invităm la o paradă săptămânală a celor mai noi cărți românești, traduse în Polonia. Pe scena intitulată „Cartea săptămânii” vor urca pe rând, o dată la șapte zile, vedetele sezonului, proaspete și pline de vervă, însoțite de garderoba special pregătită pentru show.
În acest an, în sezonul primăvară-toamnă se poartă cărțile românești! Lungi, scurte, vesele sau mai puțin, serioase, visătoare, colorate, monocrome – combinațiile sunt nesfârșite, iar libertatea abolută!

Spectacolul literar a început!

DESPRE LIMITĂ
Autor: Gabriel Liiceanu
Versiunea românească: Humanitas, 1994, 2019
Versiunea poloneză: Editura Universitas, Cracovia, 2018
Seria „Rumunia dzisiaj/România astăzi”, redactor: Jakub Kornhauser
Traducerea în limba polonă: Andrzej Zawadzki

Am reușit să vă stârnim curiozitatea?
Vă invităm la lectura unui fragment din carte:

„ADAOS 1. Pentru că în iubire eu nu sunt decât prin raportarea la altul şi prin pierderea de mine, „a fi“ a încetat să fie purul fapt de a fi care se manifestă în frică. Acest nou sens al lui „a fi“ poate să îmbrace deopotrivă forma lui „a nu mai fi“ şi să fie moarte. În măsura în care în esenţa ei iubirea este împlinire a eului prin pierderea de sine înseamnă că în anumite circumstanţe moartea, ca pierdere de sine fizică a eului, devine o exigenţă de împlinire a lui: mă împlinesc în chip suprem, şi astfelsunt, tocmai prin renunţarea la suprema condiţionare care este purul fapt de a fi. Paradoxul lui „a fi în chip plenar“ prin „a deveni nimic“ nu-şi află dezlegarea decât în spaţiul iubirii: eu nu-mi pot împlini viaţa decât dând-o altcuiva. Faptul de „a-ţi da viaţa“ se bazează pe recunoaşterea valorii sporite a unei alte vieţi şi pe faptul că viaţa mea nu capătă valoare decât în măsura în care poate să se dea: viaţa mea e importantă doar dacă, prin anularea ei, face cu putinţă continuarea altei vieţi. A-ţi  da viaţa, la propriu, nu e compatibil decât cu o fiinţă a cărei identitate se poate construi dincolo de identitatea primită şi, la limită, a cărei identitate se poate construi tocmai prin moarte.” [citește mai departe aici]

Gabriel Liiceanu (n. 1942)
Este unul dintre cei mai importanţi autori de „literatură personală“ din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărţile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs.
Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară, a fost un adevărat bestseller al anilor '80: producea cozi la librării, se vindea „pe sub mână“, se împrumuta numai prietenilor de încredere. Din scrisorile generate de comentariile la acest jurnal (între timp tradus în mai multe limbi) s-a născut un al doilea volum de succes, Epistolar (1987), care reuneşte voci intelectuale de mare forţă. Urmează, în altă formulă, dar, în fond, tot în notă confesivă, Declaraţie de iubire (2001), exerciţii de admiraţie şi de ataşament intelectual, etic şi, nu în ultimul rând, uman faţă de personalităţi importante ale culturii noastre. Uşa interzisă (2002) este una dintre cărţile favorite ale publicului din ultimii ani şi o revenire la notaţia diaristică. Cu Scrisori către fiul meu (2008), Gabriel Liiceanu se lasă din nou atras de simplitatea şi directeţea genului epistolar. Întâlnire cu un necunoscut (2010) reia firul confesiv al unor însemnări care, deşi par legate de o zi sau alta, au crescut, de fapt, dintr-o viaţă întreagă.
În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, scrierea egotistă, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună (2006), Despre ură (2007) şi Despre seducţie (2007), Estul naivităţilor noastre (2012), Dragul meu turnător (2013), Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile (2014), Nebunia de a gândi cu mintea ta (2016), România, o iubire din care se poate muri (2017), Continentele insomniei, (2017), Aşteptând o altă omenire (2018), Caiet de ricoşat gânduri sau Despre misterioasa circulaţie a ideilor de-a lungul timpului (2019), Ludice. Exerciții de umor criptic (2019).

În limba polonă au fost traduse până acum:Jurnalul de la Păltiniș (Dziennik z Păltinișu: pajdeja jako model w kulturze, Pogranicze, 2001), O idee care ne suceşte minţile (Ogłupiająca idea, în colaborare cu Andrei Pleșu şi Horia-Roman Patapievici, Dialog, 2014) și Despre limită (O granicy, Universitas, 2018).

Andrzej Zawadzki (traducătorul cărții în limba polonă)
Dr. habilitat, cadru didactic al Facultății de Filologie Polonă a Universității Jagiellone din Cracovia, autorul volumelor Nowoczesna eseistyka filozoficzna w piśmiennictwie polskim I połowy XX wieku (2001, Eseistica filozofică modernă în scrierile poloneze din prima jumătate a secolului al XX-lea), Literatura a myśl słaba (2009, Literatura și gândirea slabă; trad. engl. Literature and the Weak Thought, Peter Lang Verlag 2013), Obraz i ślad (2014, Imagine și urmă), Myśl mocna, myśl słaba. Hermeneutyka włoska od połowy XX wieku. Antologia tekstów, wybór, przekład i opracowanie Monika Surma-Gawłowska i Andrzej Zawadzki (2015, Gândire puternică, gândire slabă. Hermeneutica italiană după a doua jumătate a secolului al XX-lea. Antologie, selecție, traducere și pregătireMonika Surma-Gawłowskași Andrzej Zawadzki ), Constantin Noica i filozofia XX wieku, red. Joanna Kornaś-Warwas i Andrzej Zawadzki (2018, Constantin Noica și filozofia secolului al XX-lea). A tradus texte semnate, printre alții, de Pierre Bourdieu, Michel Foucault, Gianni Vattimo, Umberto Eco și Luigi Pareyson; din limba română a tradus recent volumul Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, de Andrei Pleșu.

Ce scriu pasionații lecturilor despre cartea Despre limită:

„Idea depășirii limitelor instituționale și confruntării cu odiul imperativelor istorice, pe care o dezvoltă filosoful, este în acord perfect cu credința în autonomia individului și greutatea judecăților, deciziilor, alegerilor independente făcute de fiecare om în numele vieții responsabile și libere. Cartea a fost publicată prima dată în 1994, iar popularitatea ei imediată a determinat reeditarea de mai multe ori. Această popularitate este legată clar atât de faptul că Liiceanu abordează cele mai simple, totodată esențiale întrebări despre valorile inalienabile și sensul vieții, precum și de însemnătatea stilului inconfundabil al autorului, oscilând între detaliul argumentării și ornamentația poetică.” [Jakub Kornhauser, autorul postfeței cărții]

„Despre limită poate fi considerată cea mai importantă disertație filosofică a lui Liiceanu și cea mai completă expunere a originalei sale concepții ontologice, pe care o definește drept peratologie, știința limitei. Limita îndeplinește în această concepție rolul termenului de bază, care descrie cele mai importante dimensiuni ale vieții și existenței umane. Autorul a scris în introducere că vrea caDespre limită să fie o carte adevărată. Fără îndoială este o carte curajoasă, căci acribia și laboratorul istoricului filosofiei sunt înlocuite de gestul intelelectual individual, de încercarea de a filosofa „de la început”, nelipsită de patosul gândirii sursă. Excepție face anexa dedicată reflecțiilor asupra rădăcinii semanticeper- în limba greacă, de la care se formează cuvântulperas, limita. În cel mai bun spirit hermeneutic, Liiceanu realizează o analiză filosofică detaliată, extrăgând din ea concluzii filozofice sclipitoare. Această anexă poate fi – și merită – citită ca o introducere la întreaga disertație. [Andrzej Zawadzki]

„Gabriel Liiceanu, discipolul celui mai mare filosof român, Constantin Noica, abordează în tratatul Despre limită chestiunea limitelor din viața omului și dovedește că ele nu trebuie să-i afecteze libertatea. Veți găsi aici numeroase concepte interesante, care pot părea dificil de înțeles, dar pe care Liiceanu le explică într-un mod simplu și clar, fără a se refugia în argumentații lungi și alambicate.” [Dominika Liberadzka, blog polecamczytac.pl]

Vă invităm pe pagina editurii Universitas
a editurii Humanitas (pentru varianta originală a cărții, în limba română)
și pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român de la Varșovia.