„Brâncuși mi s-a părut a fi un sfânt. Este primul în scara mea de valori“ - Ezra Pound

Brancusi mi s-a parut a fi un sfant  Este primul in scara mea de valori - Ezra Pound

Institutul Cultural Român de la Bruxelles aniversează 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncusi (n. 21 februarie 1876, Hobița, România, d. 16 martie 1957, Paris, Franța).


Considerat pionierul sculpturii abstracte moderne, Brâncuși a ridicat toată esența pură a creativității românești la un nivel nemaiîntâlnit până atunci.

Prin simpla sa obârșie țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Descris de Peggy Guggenheim, renumită pentru gustul său artistic desăvârșit, „jumătate țăran, jumătate zeu", Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. Formele create de Brâncuși sunt rezultatul continuei sale cercetări ale unei noi expresii în artă.

Din 1909 și până în 1933 una dintre obsesiile lui Brâncuși a fost realizarea formelor ovoidale. În 1921 Pound scria depsre relația lui Brâncuși cu ovoidele și cu celelalte forme de bază ale limbajului său personal scultural:


Ca o etichetă interimară, cineva poate considera (aceste ovoide) drept chei de acces către lumea formelor - nu către lumea «lui» a formelor, ci ca și cum el a descoperit «lumea formelor»".


Pornind de la formele reale ale obiectelor și figurilor, Brâncuși a căutat obsesiv să elimine unul după altul, aspectele secundare ale imaginii care reprezintă obiectul. Cele patruzeci și una de Păsări (douăzeci și opt în marmură și bronz și treisprezece în ghips), concepute și terminate de Brâncuși între 1908 și începutul anilor 50, prezintă nu doar simbolistica Păsării ca formă abstractă, așa cum este clar definită în primele lucrări, ci este reprezentarea și invocarea ideii de zbor.

Iată cum își descria Brâncuși Păsările:

Spre imensitatea văzduhului - aceasta este «Pasărea» mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez «Păsări măiestre». Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul..."

Dumnezeirea este pre­tutindeni; şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil, şi când te dăruieşti. Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...Ei bine, o doamnă de la New York, care a simţit într-adevăr acest lucru, a plâns şi a îngenuncheat în faţa uneia dintre «Măiestrele» mele."

Îngenunchem și ne plecăm în față imensității Maestrului, și așa cum el însuși spunea „Iubesc tot ce se înalță", ne lăsăm purtați spre înălțimile artei sale în forma cea mai pură și nu încetăm a admira fiecare curbă, unghi și linie ale operelor sale universale.


Evenimente organizate de rețeaua ICRS pentru comemorarea a 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.


 (c) Edward Steichen, 1927. Collection privée / The Stapleton Collection