- 16 July 2026
- Etichete ICR ICR Berlin Brâncuși în context
Programul public „Brâncuși în context”, realizat de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin în parteneriat cu Neue Nationalgalerie, s-a încheiat pe 8 iulie 2026, după șase evenimente publice – patru conferințe și două concerte – dedicate operei lui Constantin Brâncuși.
Desfășurat pe durata retrospectivei „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie, programul a reunit cercetători, curatori, artiști și un public deopotrivă specializat și larg – de la istorici de artă și studenți, la comunitatea românească din Berlin și vizitatori ai expoziției – însumând, la cele șase evenimente, aproximativ 1.700 de participanți din întreaga lume.
Un moment important al serii de închidere a fost anunțul făcut de Ariane Coulondre, curator șef al Departamentului de Colecții Moderne din cadrul Musée National d’Art Moderne – Centre Pompidou și co-curatoare a retrospectivei de la Berlin. Aceasta a prezentat public următoarea etapă internațională dedicată operei lui Brâncuși: expoziția „Brancusi: The Artist and His Studio”, care va fi organizată de The Museum of Modern Art din New York între 25 octombrie 2026 și 27 februarie 2027, în colaborare cu Centre Pompidou.
Conferințele: perspective noi asupra lui Brâncuși și un dialog care a continuat cu publicul
Cele patru conferințe ale programului „Brâncuși în context” au adus la Neue Nationalgalerie perspective diferite asupra operei artistului, reunind istorici de artă, cercetători și artiști preocupați de felul în care creația lui Constantin Brâncuși continuă să fie interpretată astăzi. Fiecare întâlnire a fost urmată de sesiuni de întrebări și discuții cu publicul, care a contribuit activ la aprofundarea temelor propuse de invitați.
Friedrich Teja Bach, autor al catalogului raisonné al operei lui Brâncuși și specialist în arta secolelor XIX și XX, a vorbit despre rolul fotografiei în practica artistului, dar și despre propria sa experiență de cercetare. În cadrul conferinței, el a evocat întâlnirile pe care le-a avut, începând cu anii 1970, la Paris, cu persoane care îl cunoscuseră personal pe Brâncuși și cu membri ai familiei acestuia – mărturii directe care au contribuit la conturarea unei imagini mai precise asupra artistului și a mediului său de lucru.
Megan R. Luke, profesor de istoria artei moderne și contemporane la Universitatea „Eberhard Karls” din Tübingen, a analizat relația dintre sculptură, fotografie și construirea imaginii lui Brâncuși în istoria artei moderne. În urma cercetărilor prezentate la Berlin, aceasta și-a exprimat interesul pentru aprofundarea unei direcții de cercetare dedicate influențelor populare și surselor timpurii din România care au contribuit la formarea universului artistic brâncușian.
Alexandra Croitoru, artistă, cercetătoare și conferențiară la Universitatea Națională de Arte din București, a discutat despre felul în care imaginea lui Brâncuși a fost construită și reinterpretată în contexte culturale diferite, pornind de la întrebarea „Cum a devenit Brâncuși un simbol național?”. Volumul său „Brâncuși: An Afterlife”, publicat la editura berlineză Archive Books, rezultat al cercetării doctorale dedicate modului în care artistul a fost transformat într-un simbol cultural în România, este disponibil și în librăria muzeului.
Seria de conferințe s-a încheiat printr-un dialog între Ariane Coulondre, curator-șef al Departamentului de Colecții Moderne din cadrul Musée National d’Art Moderne – Centre Pompidou și co-curatoare a retrospectivei de la Berlin, și dr. Nina Schallenberg, director al Departamentului de Expoziții al Jüdisches Museum Berlin. Discuția a explorat relația dintre opera lui Brâncuși și practica expunerii, pornind de la preocuparea constantă a artistului pentru modul în care sculpturile sale sunt prezentate și percepute.
Au fost abordate provocările reconstrucției atelierului parizian și ale transpunerii acestei viziuni în contexte muzeale contemporane. Ariane Coulondre a comparat experiența celor două prezentări ale retrospectivei – la Centre Pompidou, în 2024, și la Neue Nationalgalerie, în 2026 – arătând că fiecare spațiu expozițional deschide noi perspective asupra operei lui Brâncuși.
Pentru curator, fiecare nouă prezentare reprezintă și o ocazie de redescoperire a artistului: modul în care lucrările sunt puse în relație și contextul în care sunt expuse pot genera de fiecare dată noi interpretări ale creației brâncușiene.
La această ultimă întâlnire, unul dintre momentele neașteptate a venit chiar din public: o femeie din Germania, prezentă în sală, a povestit cum, în copilărie, a vizitat împreună cu familia atelierul lui Constantin Brâncuși de la Paris și l-a cunoscut personal pe artist, împărtășind publicului impresiile păstrate din acea întâlnire. Mărturia sa a adus publicul cu un pas mai aproape de omul din spatele operei.
Muzica: un alt mod de a intra în universul lui Brâncuși
Cele două concerte-eveniment ale programului au adus o dimensiune diferită retrospectivei „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie din Berlin, apropiind publicul de sursele culturale care au alimentat universul artistului: tradiția românească, muzica modernistă și relația dintre memorie, identitate și creație contemporană.
Ambele concerte au atras un public numeros, locurile disponibile fiind ocupate, iar o parte dintre spectatori urmărind evenimentele din picioare sau de pe trepte, în spațiul muzeului. Desfășurate în foaierul de la nivelul inferior al Neue Nationalgalerie – zona aflată între sălile de expoziție și spațiul de acces al vizitatorilor – concertele au transformat pentru două seri un spațiu de trecere al muzeului într-un loc de întâlnire între muzică, artă și public.
Concertul-performance „Der verzauberte Vogel / Pasărea măiastră”, prezentat pe 3 iunie 2026, a pornit de la simbolul păsării din opera lui Brâncuși și de la repertoriul asociat Mariei Tănase. Evenimentul a reunit vocea Oanei Cătălina Chițu cu intervențiile instrumentale ale lui Dejan Jovanovic (acordeon), Valeriu Cașcaval (țambal), Anton Slavici (vioară) și Mihai Balabaș (electronică live și sound design).
Energia concertului a dus la un moment spontan și neobișnuit pentru un spațiu muzeal: în timpul evenimentului, publicul a format o horă în sala muzeului. Seara a fost completată de o degustare de vin românesc oferit de Jidvei, realizată în colaborare cu Ambasada României în Republica Federală Germania.
Cel de-al doilea concert, „Erik Satie: Socrate”, prezentat pe 24 iunie 2026, a explorat legăturile dintre Brâncuși și mediul artistic al Parisului modernist. Programul a pus în dialog lucrarea „Socrate” de Erik Satie – compozitor apropiat cercurilor artistice pariziene din perioada în care Brâncuși își desfășura activitatea – cu creații de Marcel Mihalovici și Darius Milhaud. Brâncuși însuși a realizat, în 1922, o sculptură cu același titlu, „Socrate”, aflată astăzi în colecția The Museum of Modern Art din New York, instituție care va găzdui începând din această toamnă expoziția dedicată atelierului artistului.
Interpretarea susținută de mezzosoprana Wioletta Hebrowska, alături de Cristian Niculescu (pian), Sabine Kaselow (oboi), Joachim Striepens (clarinet) și Stefan Siebert (fagot), sub conducerea dirijorului Iosef Ion Prunner, a completat perspectiva asupra contextului cultural modernist în care s-a format și a lucrat Brâncuși.
Expoziția continuă la Berlin: ultimele săptămâni și resurse pentru public Deși programul public „Brâncuși în context” s-a încheiat, retrospectiva „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie rămâne deschisă publicului până la 9 august 2026. Până în prezent, expoziția a fost vizitată de peste 200 000 de persoane, confirmând interesul publicului pentru una dintre cele mai importante prezentări dedicate artistului organizate în Europa în acest an.
Pentru cei care mai vor să vadă expoziția înainte de închiderea sa, pe 9 august, Neue Nationalgalerie a pregătit, pentru ultima lună, un program extins, cu tururi ghidate, ateliere și întâlniri dedicate aprofundării operei lui Brâncuși.
La finalul traseului expozițional, vizitatorii au acces la un spațiu de consultare dedicat publicațiilor despre Constantin Brâncuși, unde pot răsfoi, alături de catalogul retrospectivei de la Neue Nationalgalerie, realizat în colaborare cu Centre Pompidou, și catalogul expoziției „Brâncuși. Sculpting with Light”, prezentată la Międzynarodowe Centrum Kultury din Cracovia între 27 septembrie și 14 decembrie 2025, împreună cu suplimentul în limba germană realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin.
Expoziția de la Cracovia a fost unul dintre proiectele importante ale Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025, cel mai amplu program de diplomație culturală derulat de România în Polonia, care a reunit peste 300 de evenimente în 13 orașe și peste 150.000 de participanți direcți.
Realizarea suplimentului, o colaborare între Institutele Culturale Române de la Varșovia și din Berlin, a adus cercetarea și conținutul expoziției de la Cracovia și în fața publicului german – un exercițiu de traducere și adaptare care va conta tot mai mult pentru instituțiile culturale românești pe măsură ce se apropie 2028, anul în care România va fi țara invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt.
