Arthur VERONA

1867 Brăila - 1946 Bucureşti
Pictor român

Studiile liceale le-a absolvit în 1888, la Cernăuţi, fiind mai apoi trimis de părinţi la Academia din Viena, pentru a studia artele militare. Prima lucrare a viitorului pictor, va fi expusă la Viena, în 1889 şi purta titlul de Patrula de noapte. Renunţă în scurt timp la cariera militară (1894), sub influenţa mişcării seccesioniste şi a pictorilor Fritz von Udhe şi Simon Hollosy (întemeietorul şcolii de pictură de la Baia Mare) dedicânu-se exclusiv picturii. A studiat, începând cu 1895 la Academia de arte frumoase din München, ca elev al lui Fritz von Uhde.
În anul 1899, artistul pleacă la Paris, pentru a urma cursurile celei mai celebre instituţii artistice a vremii Academia Julian, unde îi are ca şi profesori pe J.P. Laurens şi Bougureau. Expune lucrările sale la Expoziţia internaţională de la Paris şi în 1899 şi 1900. Întors în tară, expune la expoziţia artiştilor în viaţă. Participă în 1901, la constituirea Societăţii Tinerimea Artistică, şi ca fondator al ei, se bucura de succese. Expune din nou la Viena, la Salonul Oficial. Lucrările sale sunt remarcate de Nicolae Grigorescu, care le laudă.
Este premiat la Salonul Oficial, în 1906, iar un an mai tîrziu în 1907, participă la a V-a expoziţie a societăţii "Tinerimea artistică". În acelaşi an realizează lucrarea de artă monumentală Cosaşii. Se remarcă ca un bun portretist, fiind considerat egalul lui Grigore Demetrescu Mirea (G.D. Mirea). Execută şi picturi murale: tavanul casei lui Kalinderu si al Palatului Gheorghe Cantacuzino din Bucureşti. La 7 iulie 1909 este distins prin decret regal cu Medalia Bene Merenti Clasa I. În urma participării la Salonul de pictură de la München, în 1910, este distins cu Medalia de Aur.
Între 1911-1912, participă la diverse expoziţii cu peste 25 de lucrări şi obţine la München pentru lucrarea "Spartul horei" a doua Medalia de Aur. Un an mai tîrziu în iunie 1913, la Expoziţia internaţională din München obţine cea de a treia Medalie de Aur şi este considerat, de critică, ca urmaşul lui Nicolae Grigorescu. Pictează nuduri in spirit secesionist. În 1917 lucrările sale împreună cu tezaurul României sunt duse în Rusia. Organizează academia liberă de pictură. Este distins cu Ordinul "Steaua României".
În 1940 devine profesor la Şcoala superioară de pictură şi sculptură bisericească de pe lângă Arhiepiscopia Bucureşti. În 1941 i se fixează o pensie lunară şi printr-un decret semnat de generalul Ion Antonescu, i se acordă naturalizarea. Participă la Salonul Oficial de toamnă din 1942, în anul următor, prin decizie ministerială devine Membru al Corpului Artiştilor Plastici.
Se stinge la 29 martie 1946, suferind şi uitat, la Bucureşti.

Surse:
Dicţionar de Pictură Românească Modernă: 300 de Pictori Români, Mircea Deac şi Tudor Octavian, Fundatia Jean Louis Calderon, 2007
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Verona