Arhitectura modernistă românească în expoziţia „Arhitectura Independenţei în Europa Centrală”, MCK Cracovia

Începând de vineri,  9 noiembrie 2018, timp de trei luni, până în 10 februarie 2019, publicul polonez poate vizita și admira la Centrul Internaţional pentru Cultură din Cracovia o excelentă expoziţie, intitulată Arhitectura independenţei în Europa Centrală. Proiectul, la care ICR Varșovia este partener, urmărește sublinierea rolului arhitecturii moderniste în definirea identităţii naţionale atât în Polonia, cât şi în alte ţări din Europa Centrală, care şi-au dobândit independenţa sau unitatea teritorială după Primul Război Mondial. Expoziţia face parte din programul oficial de manifestări dedicate sărbătoririi Centenarului Independenţei Poloniei. Curatorii expoziţiei sunt Łukasz Galusek, dr. Żanna Komar, Helena Postawka-Lech, dr. Michał Wiśniewski şi Natalia Żak.

Planurile și realizările arhitecților români ocupă un loc consistent în discursul expozițional, fiind reprezentate atât prin lucrări originale, cât şi prin fotografii și reproduceri ale unor planuri şi schiţe originale. Componenta românească a expoziției nu ar fi putut fi realizată fără sprijinul unor instituții din România, cărora curatorii le adresează mulțumiri în minunatul catalog-album care însoțește expoziția: Ordinul Arhitecților din România, Biblioteca Națională a României, Muzeum Țăranului Român din București.

Finalul Primului Război Mondial a adus libertatea multor națiuni ale Europei Centrale, pentru altele, însă, a însemnat schimbări profunde, legate de cadrul vieții politice și economice. Distrugerile de război, mutarea granițelor și confruntarea cu noile realități politice și-au pus amprenta asupra dezvoltării culturii și formei arhitecturii acestei părți a continentului în următoarele decenii.

Expoziția prezintă direcțiile principale în jurul cărora s-a concentrat viața arhitecturii din Europa Centrală în perioada respectivă. Căutarea unor noi modele ale iconografiei naționale și ale simbolurilor statalității, marcarea prezenței pe harta continentului, în peisajul regiunilor și orașelor, dorința de a crea noi șanse pentru dezvoltarea socială – sunt doar câteva dintre fenomenele care au format peisajul cultural al Europei Centrale în acea vreme. Alături de cele mai interesante și importante realizări de după război, expoziția selectează, de asemenea, exemple mai puțin cunoscute, pentru a răspunde la întrebarea privind diferențele și asemănările în dezvoltarea arhitecturii statelor care au apărut pe harta Europei după anul 1918.

Timp de trei luni, expoziţia va fi însoţită de o serie de prelegeri, reunite sub titulatura „1918. Cultura noii Europe”.

Ciclul de prelegeri va fi o introducere în istoria și cultura țărilor Europei Centrale în perioada interbelică. Chiar dacă Tratatul de la Versailles i-a adus Europei pacea mult dorită, iar multor popoare libertatea, prevederile lui au reprezentat și o cauză a dezamăgirilor. Prelegerile vor schița diversitatea situației politice și sociale într-o serie de state în urma Primului Război Mondial și vor prezenta modul în care noua realitate a influențat cultura și arta. Prelegerea despre România va avea loc în data de 6 decembrie 2018, în Sala Mare a Centrului Internaţional pentru Cultură din Cracovia, şi va fi susţinută de reputatul eseist şi traducător polonez, Ireneusz Kania, cel mai titrat traducător de literatură română din Polonia, totodată rafinat cunoscător al culturii și istoriei țării noastre.

Ziua de 6 decembrie va fi dedicată în întregime României, sub egida „Zilei României la Cracovia”. În această zi, în afară de prelegerea reputatului intelectual polonez, tot la Centrul Internaţional pentru Cultură din Cracovia va avea loc vernisajul expoziţiei Arhitectura Centenarului, realizată de CREART Bucureşti, care va prezenta cele mai reprezentative elemente de arhitectură românească a ultimilor o sută de ani.

Centrul Internațonal pentru Cultură din Cracovia este o instituție publică de cultură, activă la nivelul întregii ţări în domeniile expozițional, editorial, precum și al cercetării și educației, care are ca misiune facilitarea dialogului cultural internațional, având ca punct de plecare Europa Centrală și de Est.În 2018 este coordonatorul oficial al programelor poloneze desfăşurate sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural.