2012


„Triumful României" şi „noii regi ai festivalurilor" – ZIARUL DE DUMINICĂ6 ianuarie 2012

Pe 29 decembrie Furia (foto 4) şi pe 30, Boogie (foto 5), cele două filme ale lui Radu Muntean, programate la Filmoteca din Madrid, încheie Zilele filmului românesc organizate de ICR Madrid în capitala spaniolă. Dacă cineva se întreabă cât public pot avea aceste filme chiar înainte de Anul Nou, cei care au fost în sală pe 29 seara, la Madrid, pot confirma: niciun loc liber şi proteste faţă de cei doi sau trei întîrziaţi ajunşi după începerea proiecţiei (traficul este în Madrid, ca în orice capitală, aproape imposibil în perioada sărbătorilor, cu toate apelurile la folosirea transportului în comun). Trebuie precizat, de asemenea, că, în afara serilor de gală, atunci cînd a fost prezent regizorul, de pildă, intrarea la Filmoteca madrilenă se plăteşte, aşa încît cei care vin nu sînt în nici un caz spectatori ocazionali. (...)

Articolul integral, aici.

___


Ziua Culturii Naţionale marcată la Chişinău cu o prelegere susţinută de preşedintele ICR - AGERPRES16 ianuarie 2012

Ziua Culturii Naţionale a fost marcată luni la Chişinău cu o prelegere susţinută de preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, şi o expoziţie de covoare basarabene, sprijinită financiar de ICR Chişinău.

Horia-Roman Patapievici şi-a expus pentru prima dată în public ideile despre poetul Mihai Eminescu în prelegerea 'Eminescu şi viziunea paradiziacă' la care au participat peste o sută de persoane - oameni de cultură şi artă, oficiali şi politicieni.

Cu această ocazie a fost inaugurată Expoziţia de covoare basarabene - ţesute de-a lungul anului 2011 în cadrul proiectului iniţiat şi susţinut financiar de către ICR Chişinău, urmărind promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti autentice de pe teritoriul Republicii Moldova. (...)

Articolul integral, aici.

___


Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român: „Unificăm piețele culturale românești“ – ADEVARUL (Rep. Moldova)18 ianuarie 2012
Autor: Andrei Rizescu

Institutul Cultural Român (ICR) preconizează să deschidă noi filiale ale instituției la Beijing, Moscova, Kiev, București și Cernăuți. Preşedintele ICR a venit pentru a doua oară la Chişinău, unde a susţinut o prelegere despre viziunea paradiziacă eminesciană.

Adevărul: Ce v-a motivat să abordaţi viziunea paradiziacă la Eminescu?
Horia-Roman Patapievici: Pentru că este o zonă care nu a fost explorată. George Călinescu a vorbit de filonul cosmogonic la Eminescu. Şi Mircea Eliade a spus, în 1939, că în scrisoarea sihastrului din nuvela „Cezara" a lui Eminescu regăsim cea mai puternică afirmare a sentimentului paradiziac din literatura română. Pornind de la aceste sugestii şi de la „Muşatin", un superb epos popular, mi-am dat seama că viziunea paradiziacă reprezintă un filon esenţial în înţelegerea lui Eminescu.

Cum a reluat ICR colaborarea teatrală dintre România şi Moldova, întreruptă în timpul guvernării comuniste?
Am dus un spectacol din Republica Moldova la festivalul de teatru de la Edinburgh, cu o finanţare a ICR Londra. Sunt mulţi artişti din zona undergroundului până în zona artelor clasicizate, care, prin programele institutului, au acces la pieţele culturale occidentale.

De ce a fost inaugurat un institut cultural român la Chişinău abia în 2010?
Aţi evocat mai devreme guvernarea comunistă din Republica Moldova. Am inaugurat institutul de aici în momentul în care şi atitudinea faţă de insistenţa noastră repetată de a-l deschide la Chişinău a fost privită cu simpatie. (...)

Interviul integral, aici.

___

Prezenţe româneşti la Festivalul International de Film de la Berlin - HOTNEWSAutor: D.S.
24 ianuarie 2012

Festivalul Internaţional de Film de la Berlin dă startul pe 9 februarie celei mai importante competiţii de producţii de film din întreaga lume.
Cea de-a 61-a ediţie a Berlinalei include cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toată lumea din familia noastră, care va fi proiectat în premieră mondială în secţiunea Forum. (...)

Ca în fiecare an, ICR Berlin sprijină participarea românescă la festival. Totodată ICR Berlin susţine editarea catalogului Romanian Films, conceput cu scopul de a promova cele mai recente producţii româneşti, ce au avut premiera în ultimii 3 ani precum şi filmele ce vor avea premiera în prima jumătate a anului 2011.
Standul românesc la Berlinale Film Market, are ca scop de a introduce producţiile româneşti pe piaţa internaţională, de a crea legături pentru coproducţii internaţionale, precum şi de a prezenta România ca platou de filmare pentru investiţii ale marilor case de producţie internaţionale.

Articolul integral, aici.


___


La Veneţia: Carnaval cu români şi muzică balcanică – JURNALUL NAŢIONALAutor: Tudor Cireş
31 ianuarie 2012

Patrimoniu al umanităţii, Veneţia, insula plutitoare, îşi pune din nou, pentru zece zile, masca de carnaval. Curând, va fi februarie, luna îndrăgostiţilor şi a emoţionantelor preludii (purificate, la creştini, prin post, de unde şi denumirea de Carnaval, sau "carne-vale", în traducere "fără-carne"), şi Evul Mediu romantic se va muta în Piaţa San Marco, unde un înger va coborâ pe pământ. "Viaţa e un teatru. Toţi poartă mască" este genericul ediţiei 2012 a Carnavalului veneţian, cel mai frumos şi poate cel mai mare eveniment de acest gen din lume.
După succesele avute, de-a lungul anilor, de artişti profesionişti şi amatori români, care au participat în cadrul evenimentelor culturale din timpul carnavalului, anul acesta Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, organizează Festivalul de muzică balcanică “Dimitrie Cantemir”. Vor participa patru formaţii muzicale de prestigiu: Jordi Savall & Hespèrion XXI (Spania), formaţia Marâghî (Italia), formaţia Bezmârâ (Turcia) şi grupul Anton Pann (România). Concertele din programul festivalului se vor desfăşura în perioada 10-13 februarie 2012, la prestigiosul Teatru La Fenice din Veneţia. (...)

Articolul integral, aici.

___


Publicul preferă non-fictionul... – SUPLIMENTUL DE CULTURĂNr.342, 4-10 februarie
Autor: Bogdan Alexandru Stănescu

Nu am aşteptări speciale de la literatura română, la fel cum nu am aşteptări speciale de la literatură, în general: singura mea aşteptare, de la fiecare carte citită, este să-mi schimbe lumea, să mă uimească, să-mi devină reper, sa fie fantoma mea personală. (...)

În primul rând, mă deranjează sintagma „scriitori români“. Nu există scriitori români, ci scriitori. La fel cum nu există „scriitorii britanici“, un regiment care reacţionează in corpore la un set de condiţii date. E la fel de greu pentru un scriitor britanic să se impuna precum îi este scriitorului român tânăr. Problema intervine abia după afirmare: pentru un scriitor „anglo-saxon“, interesul editurilor străine „vine cu teritoriul“. Pentru cel român, începe o cu totul altă luptă. Din fericire, nu e o luptă pe care să o ducă singur, ci alături de editurile care-l publică, alături de alte instituţii, cum este ICR-ul... Şi nu cred că publicul preferă literatura universală. De fapt, dacă e să fiu sincer, publicul preferă non-fictionul... (...)

Articolul integral, aici.

___


Regizorul Lucian Pintilie, elogiat în New York Times - ADEVĂRULAutor: Ana-Maria Onisei, Dan Boicea
2 martie 2012

Cunoscutul critic american A. O. Scott dedică un amplu articol retrospectivei Lucian Pintilie organizate de Institutul Cultural Român la New York. Retrospectiva „Lucian Pintilie" se desfăşoară până pe 12 martie, la Museum of Modern Art (MoMA), unul dintre locurile-emblemă ale lumii, în prezenţa regizorului şi a actorilor Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ.

Pornind de la eveniment, criticul A.O. Scott de la New York Times face o cronică la filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă", regizat de Lucian Pintilie în 2004. „Un film fascinant, infuzat cu un delicat, aproape rezervat simţ al absurdului".
„Scenariul este scris de Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu, care s-au maturizat în perioada regimului Ceauşescu şi au colaborat pentru Moartea domnului Lăzărescu (regizat de Cristi Puiu), filmul care a spart graniţele şi a dus la recunoaşterea internaţională a Noului Val Românesc", explică Scott în aritcolul intitulat „Radiografia unei vinovăţii româneşti", cu trimitere la trecutul comunist al ţării.

Rolul titular din pelicula „Niki Ardelean, colonel în rezervă" este deţinut de actorul Victor Rebengiuc.
„Domnul Pintilie e unul dintre puţinii regizori români în vârstă care au fost activi în perioada comunistă şi a devenit o influenţă pentru realiştii sceptici ai noii generaţii, care de cele multe ori critică îngustimea şi estetica alegorică a predecesorilor" , mai notează A.O. Scott, balansând mereu discursul între generaţia anilor '80 şi cea a anilor 2000.

Articolul integral, aici.

___


Horia Roman Patapievici: România va participa, ca actor semnificativ global, la Olimpiada Culturală de la Londra - AGERPRES6 martie 2012

România, ca actor semnificativ global, va fi prezentă la Olimpiada Culturală de la Londra - 2012 printr-o serie de proiecte selectate prin concursul de idei organizat de Institutul Cultural Român (ICR) în 2011, precum şi prin proiecte concepute şi dezvoltate de echipa de excepţie a ICR Londra, a anunţat, marţi, preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici.

Trecând din nou în revistă reforma instituţională din instituţia pe care o conduce, el a adăugat că prin ICR, aşa cum este pronunţat acest acronim în ţară şi în lume, în 2012 România este ţară invitată la Torino, iar în 2013, la Goeteborg, în acelaşi an România urmând să găzduiască o manifestare în care EUNIC va dialoga cu China.

Olimpiada Culturală este un program britanic complex, care cuprinde acţiuni şi evenimente menite să celebreze creativitatea şi diversitatea formelor de expresie artistică, în contextul participării internaţionale la Jocurile Olimpice, tema principală a programului fiind "Londra, văzută ca o capitală globală a creativităţii artistice".

ICR va participa la eveniment cu un program de proiecte care să genereze un impact semnificativ şi să distingă, prin excelenţă, oferta românească între cele peste 1.000 de evenimente artistice programate să se deruleze sub egida Olimpiadei Culturale, menite să genereze un impact concret şi durabil, care să perpetueze prezenţa românească şi după terminarea anului olimpic.

În acelaşi timp, prezenţa noastră va delimita un perimetru românesc captivant şi original, capabil să reţină atenţia unui public de masă.

Articolul integral, aici.

____


România, bine reprezentată la Salon du Livre – JURNALUL NAȚIONALAutor: Sebastian S. Eduard
19 martie 2012

Cultura românească este din nou la înălţime… La mare căutare – literatura

Corespondenţă de la Paris
Astăzi se termină, la Paris, cea de-a 32-a ediţie a Salon du Livre. O ediţie de criză, dacă ar fi să-i credem pe organizatori. Însă cum organizatorii de târguri nu sunt niciodată mulţumiţi, o să ne mulţumim cu impresiile noastre.

De câţiva ani, târgul se tot contractă. Din raţiuni economice, în urmă cu doi ani s-a restrâns la patru zile în loc de şase. Cifrele de afaceri au scăzut semnificativ. Apoi, încet-încet, editurile mici au început să dispară, au devenit în cel mai bun caz colecţii ale marilor publisheri, iar pavilionul expoziţional a devenit prea mare. Însă acestea sunt probleme cu care toată piaţa de carte din Europa, nu numai cea franceză (puternic susţinută totuşi de Guvern în ciuda lamentaţiilor generale), se confruntă. (...)

Deschiderea
Românii au decis să deschidă târgul cu un concert Kosti Lacatus Orchestra. Pentru cine nu l-a mai văzut pe maestrul Lăcătuş şi ai lui în acţiune a fost un adevărat regal muzical. Şi chiar pentru cine i-a mai văzut.
O incursiune prin stiluri muzicale ungureşti, corsicane, româneşti, argentiniene i-a făcut pe atât de rezervaţii francezi prezenţi să sară de pe scaune. Unde altundeva puteai să asculţi, în acelaşi "pachet", Ciocârlia, Jazz, ţambal, acorduri Tango Project, Kusturica, dansuri ţigăneşti şi multe, multe altele?

Acesta a fost numai un preambul, pentru că, de fapt, concertul era menit să anunţe masa rotundă de sâmbătă dedicată lui Panait Istrati şi vagabondajului literar. Gabriela Adameşteanu, Ioana Bot, Letiţia Ilea, Ion Manolescu, Răzvan Ră­du­lescu, Matei Vişniec, alături de Maylis de Kegal, Bertrand Badiou şi Michel Le Bris au participat la o masă rotundă în două sesiuni. Valerie Cadet a făcut o incursiune în viaţa şi opera lui Panait Istrati cunoscute publicului francez, Ion Manolescu a vorbit despre benzi desenate şi despre spiritul nomad în BD, Matei Vişniec a argumentat pe baza experienţei literare a imigrării, în timp ce Bertrand Badiou s-a referit la peregrinările poetului Paul Celan şi la vagabondajul erotic al acestuia.

Articolul integral, aici.

___


Prestigioasa editură Yale University Press publică două volume semnate Norman Manea– OBSERVATOR CULTURAL29 martie 2012

După ce presa suedeză a salutat entuziast apariţia romanului Întoarcerea huliganului, propunându-l pentru premiul Nobel, scriitorul Norman Manea va avea două apariţii importante în SUA, la prestigioasa editură Yale University Press. Romanul Vizuina (The Lair) va fi disponibil în 24 aprilie, iar volumul de eseuri A cincea imposibilitate (The Fifth Impossibility) pe 14 mai. Aceste apariţii vin după lansarea de succes la ICR New York a antologiei Romanian Writers on Writing, editată de Norman Manea împreună cu Sanda Cordoş, care, la finalul săptămânii trecute, a prilejuit iubitorilor de literatură din New York şi studenţilor din campusul universităţii Bard întâlnirea cu câţiva dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române de azi, prezenţi în antologie: Nina Cassian, Carmen Firan, Dan Lungu, Simona Popescu, Bogdan Suceavă şi Lucian Dan Teodorovici.

Norman Manea, cel mai celebru autor contemporan din România, a supravieţuit de două ori regimurilor totalitare. Trăind mulţi ani în exil, vorbeşte despre complexitatea şi dezorientarea vieţii departe de ţară în acest roman extrem de captivant, Vizuina, notează websiteul Yale University Press. Tradus de Oana Sânziana Marian, poetă, fotografă şi regizor de film, romanul este publicat în premieră în Statele Unite, putând fi pre-comandat online. Data lansării oficiale este 24 aprilie.

Articolul integral, aici

___


Festivalul Balkan Trafik - RADIO ROMÂNIA CULTURAL / emisiunea Cultura în Europa13 aprilie

Muzica și filmele sud-estului Europei sunt punctele de atracție culturală la acest sfârșit de săptămână în Bruxelles. Festivalul Balkan Trafic a început aseară, durează până duminică inclusiv și aduce la Bruxelles 130 de artisti din 10 țări. Pentru o alta imagine asupra Balcanilor e unul din motto-urile festivalului. După cum transmite de la Bruxelles Carmen Valica, festivalul are programata premiera belgiana a peliculei Loverboy a lui Cătălin Mitulescu si concerte ale unor artisti romani: Ovidiu Lipan cu fanfara Zece Prăjini, acordeonistul Roberto de Braşov cu ansamblul său şi formaţia Zmei Trei.

Materialul audio - în documentele atașate.


___



Filmul de artă cucereşte România - ADEVĂRULAutor: Dan Boicea
30 aprilie 2012

Cea de a XVI-a ediţie a Festivalului Filmului European, organizată de Institutul Cultural Român, se va desfăşura la Bucureşti, Braşov, Timişoara, Târgu-Mureş şi Iaşi.

La Bucureşti, peste 50 de filme din 26 de ţări vor putea fi văzute între 4 şi 13 mai la Cinema Studio şi Cinemateca Eforie. Formaţia Toulouse Lautrec va deschide Festivalul mâine, la ora 20.00, cu un concert la Cărtureşti - Grădina Verona. Pe 12 mai, la Sala ArCuB, concertul „Tarkovsky Redux" de Lucian Ban, Mat Maneri, Silent Strike şi Dan Băsu, un fusion de muzică şi proiecţii live din filme, va marca încheierea acestei ediţii bucureştene a festivalului.

La Seara de gală a festivalului, joi, 3 mai, la Cinema PRO, va fi proiectat filmul „Le Havre" (2011), regia Aki Kaurismäki, film distins cu premiul FIPRESCI şi nominalizat pentru Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, în 2011. În cadrul secţiunii „Close-up Kaurismäki" vor mai fi proiectate şi filmele „Omul fără trecut" şi „Luminile periferiei".

Articolul integral: aici

___


Scriitorul Norman Manea: Particip la o sărbătoare latină a cărţii şi culturii la Torino - AGERPRES10 mai 2012

Scriitorul Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, s-a declarat joi onorat să participe la o sărbătoare latină a cărţii şi culturii în Italia.

''În pofida unei istorii frământate şi a tensiunilor sociale de după Revoluţia din Decembrie, viaţa culturală a României şi energia ei creatoare nu au încetat să ofere mereu exemple remarcabile de fidelitate faţă de cultura majoră'', a spus Manea, prezent la standul României din cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte de la Torino.

Norman Manea a spus că pentru el ''biblioteca rămâne marele depozitar şi martor al creativităţii umane''. ''Suntem nu doar rezultatul unei biografii, ci mai ales al unei bibliografii, care ne leagă de firele unei alte moşteniri decât cele ale eredităţii, care trăieşte în rafturile bibliotecilor, ca prieteni şi modele ale noastre, adesea mai semnificativi decât a celor cu care bem cafeaua de dimineaţa'', a afirmat acesta.

În opinia preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR), Horia Roman Patapievici, Norman Manea, scriitor român din Statele Unite, mereu prezent în programele ICR, face ca sensibilitatea românească şi evreiască din SUA să fie acolo unde este el. ''Cultura română nu este o cultură imperialistă, ci una răspândită în întreaga lume prin scriitorii ei, care nu ţine de graniţele Românei'', a spus preşedintele ICR, pentru care ''cultura română este oriunde, acolo unde se află marii ei creatori''.

Articolul integral: aici

___


România în secolul XXI. Scurtă privire de ansamblu asupra unei incertitudini – REVISTA 22Autor: Norman Manea
15 mai 2012

Noul secol a debutat sub auspiciile unor sloganuri foarte atrăgătoare şi, deopotrivă, naive: „sfârşitul ideologiei!“, „sfârşitul istoriei!“. Evident, atâta timp cât vor trăi, oamenii vor avea idei, idealuri, ideologii. Fiind imperfecte prin însăşi natura lor, fiinţele umane trăiesc permanent în istorie şi produc istorie; o istorie pământeană, nu un paradis ceresc. Europa de Est nu face excepţie. România nu face excepţie. Evenimentele fierbinţi din această parte a continentului au făcut şi fac, încă, istorie.

La aproape 25 de ani de la prăbuşirea violentă a dictaturii ceauşiste, România traversează, încă, o perioadă de tranziţie dificilă. Ca şi în alte ţări est-europene – şi, uneori, nu numai acolo –, reformarea din temelii a unei societăţi închise, bol­nave, cu obiceiuri adânc înrădăcinate, dintr-un stat poliţienesc, rămâne com­plicată şi inegală. (...)

Toate generaţiile de scriitori şi artişti au încercat, din răsputeri, să profite de pe ur­ma libertăţii recent câştigate, oferind lu­crări de larg interes şi de calitate; re­naş­terea spectaculoasă a cinematografiei şi a teatrului românesc a avut ecou la nivel mon­dial; ţara s-a îmbogăţit prin apariţia a numeroase edituri şi reviste de cultură; numeroşi scriitori români sunt traduşi în întreaga lume; instituţii importante pre­cum Festivalul Enescu sau Institutul Cultural Român au adoptat politici culturale eficiente şi extrem de profesioniste. Pulsul vieţii culturale este unul accelerat şi pro­ductiv. Cu toate acestea, viitorul tuturor stă sub un mare semn de întrebare, iar vi­itorul României rămâne unul nesigur.

Articolul integral: aici

___


Un festival al culturii române – DILEMA VECHEAutor Luiza VASILIU
Nr. 431, 17-23 mai

- România la Salonul de Carte de la Torino -

Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară (a 25-a), invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat. Dar Institutul Cultural Român a reuşit să organizeze un veritabil festival al culturii române: 120 de invitaţi, 30 de evenimente, un stand elegant cu o sală de conferinţe şi o librărie mereu pline. Timp de cîteva zile, România a fost în centrul atenţiei, despre ea s-a scris în Letteratura, suplimentul literar al cotidianului Corriere della Sera, despre ea s-a vorbit la televiziune şi la radio, cu ea au dat nas în nas prin Torino, la metrou, în parc, în şcoli, torinezii, cu ea s-au întîlnit la tîrg cititorii, nu doar la standul României, ci şi la standurile editurilor care publică traduceri din literatura română.

Prezenţa României la Salon a fost prefaţată de Festivalul „România-Italia: filmul românesc contemporan la Torino“, o selecţie a celor mai bune filme româneşti din ultimii ani (apropo, dacă mergeţi vreodată la Torino, să nu cumva să rataţi Muzeul Cinema-ului, e unul dintre cele mai candide şi jucăuşe muzee pe care le-am văzut pînă acum), şi de un concert de gală, susţinut de soprana Anita Hartig, tenorul Teodor Ilincăi şi Orchestra Filarmonicii din Torino. Înainte de concert s-au rostit cîteva discursuri oficiale. Ernesto Ferrero, directorul Tîrgului, a vorbit despre echipa ICR Veneţia, „bravissimi ragazzi“ care au reuşit să organizeze impecabil prezenţa României la Tîrg (e de-abia al patrulea an cînd există un stand al României la Torino şi sîntem deja ţară invitată). Lumea din sală şuşoteşte „romeni, romeni, romeni“, şi de data asta se pare că e de bine.

Deschiderea oficială a tîrgului are loc a doua zi, joi, iar la inaugurarea standului României e prezent şi Piero Fassino, primarul oraşului Torino. Cu zece ani în urmă, o asemenea desfăşurare de forţe ar fi fost imposibilă, a subliniat în discursul său inaugural Horia-Roman Patapievici, directorul ICR, mulţumindu-le în acelaşi timp „zecilor şi sutelor de oameni“, scriitori, artişti, operatori culturali români care au contribuit la reformarea Institutului Cultural Român. „Cultura română e acolo unde se află scriitorii români“, a încheiat Patapievici. Iar la Torino au fost: Norman Manea, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Dumitru Ţepeneag, Matei Vişniec, Ileana Mălăncioiu, Mircea Dinescu, Ion Mureşan, Ana Maria Sandu, Dan Lungu, Nichita Danilov, Lucian Dan Teodorovici, Ruxandra Cesereanu, Răsvan Popescu, Florina Ilis, Vasile Ernu, Floarea Ţuţuianu, Doina Ruşti, Eugenia Bulat, Mihai Mircea Butcovan, Ingrid Beatrice Coman, Liliana Lazăr. Evenimentele organizate de Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Italiană a Româniştilor şi colectivul de limba şi literatura italiană din cadrul Universităţii Bucureşti, au inclus lansări, mese rotunde, dezbateri, întîlniri cu publicul, dialoguri între scriitori români şi scriitori italieni.

Articolul integral: aici

___


România elogiată la Târgul de Carte de la Praga – ZIARUL DE IAȘI18 mai 2012

Ceremonia de deschidere a celei de-a XVIII-a editii a Targului International de Carte de la Praga, care a avut loc la Palatul Expozitional din capitala Cehiei, a fost focalizata pe Romania, caci tara noastra are statut de invitat de onoare al acestui eveniment cultural denumit "Lumea cartii".

Atat ministrul Culturii din Cehia, Alena Hanakova, cat si primarul orasului Praga, Bohuslav Svoboda, aflati la aceasta solemnitate, au salutat prezenta Romaniei, al carei stand "de mari dimensiuni", bine amenajat, se afla chiar in mijlocul pavilionului principal. Daca ministrul a facut referire, intre altele, la scriitorul Petru Cimpoesu (invitat la targ), al carui roman "Simion Liftnicul", tradus in limba ceha, a castigat in 2007 prestigiosul premiu Magnesia Litera (Cartea anului in Cehia), acordat in premiera unei traduceri, edilul orasului Praga a elogiat Romania si cultura ei, referindu-se la legaturile dintre Cehia si Romania care sunt "mai adanci decat amintirile din perioada comunista". Svoboda a atentionat, intr-un fel, tanara generatie ceha ca ar fi bine sa cunoasca Romania adevarata si nu numai ca pe o "tara cu traditia lui Dracula".

Participarea romaneasca, de altfel "masiva si diversa", se datoreaza Ministerului roman al Culturii si Institutului Cultural Roman de la Praga, care au pregatit peste 50 de evenimente.

Articolul integral: aici

___

O mare reuşită a culturii noastre – EVENIMENTUL ZILEIAutor: Mircea Cărtărescu
25 mai

Mediile româneşti n-au reflectat cum se cuvine un mare eveniment si un triumf al culturii româneşti, petrecut în ultimele zile.

Zic: triumf, în cunoştinţă de cauză. Pentru că detestăm triumfalismul epocii comuniste, am început să minimalizăm şi extrem de puţinele momente care ar trebui să ne sporească stima de sine. Aceste momente ar trebui, dimpotrivă, intens mediatizate, ca dovezi că avem ceva de spus în lume.

E vorba despre impresia ieşită din comun pe care cultura românească a lăsat-o la Târgul de carte din Torino, desfăşurat luna aceasta, şi unde România a fost, alături de Spania, ţară invitată. Vreau de la-nceput să arăt că, în competiţia amicală dintre standul românesc şi cel spaniol nu a existat nici o îndoială asupra câştigătorului: România a surclasat Spania la toate categoriile. Este meritul statului român că, timp de cinci ani, nu a redus finanţarea acestui excelent instrument cultural care este ICR, şi care a avut în tot acest timp suficiente fonduri ca să poată etala cultura românească aşa cum trebuie. Şi apoi, este meritul ICR şi a viziunii lui Horia Roman Patapievici că imaginea culturală a României în lume s-a schimbat cu totul în ultimii ani. Un singur detaliu: prin intermediul ICR s-au tradus în toate limbile peste trei sute de volume de scriitori români contemporani, cu o frecvenţă de o carte pe săptămână, pe când în urmă cu doar şase ani puteai număra pe degetele unei singure mâini scriitorii români traduşi. Aceste lucruri trebuie spuse. Ele sunt adevăruri pe care nimeni, având bună credinţă, nu le poate contesta. Standul românesc a fost de data aceasta impozant, imediat vizibil, şi a dominat târgul. Câtă diferenţă faţă de ruşinea anilor trecuţi, când găseai standul nostru în cel mai umil ungher al târgurilor de carte! A fost o construcţie multifuncţională, decorată cu bun-gust, care a roit, timp de mai multe zile, de activităţi. Au susţinut mese rotunde şi dezbateri, lecturi şi întâlniri cu cititorii vreo treizeci de scriitori, printre cei mai cunoscuţi ai momentului, între care Ana Blandiana, Norman Manea, Dumitru Ţepeneag, Gabriela Adameşteanu, Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu, sau mai tinerii Vasile Ernu, Ruxandra Cesereanu, Doina Ruşti, Ana-Maria Sandu. La standul României s-au vândut cărţi de optsprezece mii de euro. (...)

___



Daniel Tanase : pour un institut culturel roumain au Liban - AGENDA CULTUREL07/07/12

La coopération culturelle roumaine avec le Liban existe. La preuve, un programme musical riche étalé sur l’année et proposé par l’ambassade de Roumanie… en attendant l’établissement d’un Institut culturel roumain autonome. Daniel Tanase, l’ambassadeur de Roumanie au Liban, nous en parle.

Nous remarquons que la Roumanie est de plus en plus active sur le plan culturel, avez-vous des projets d’ici la fin de l’été ?
L’ambassade de Roumanie veut rendre hommage aux vacanciers étrangers qui ont choisi de passer l’été au Liban. Je cherche donc à inviter à Beyrouth des grands artistes roumains qui jouent la musique actuelle, tels qu’Inna, Alexandra Stan ou Edward Maya. De plus, la chanteuse roumaine Anda Adam vient de participer au festival NRJ Music Tour à Beyrouth, le 7 juillet.
N’oublions pas que les artistes roumains sont toujours à la rencontre de la jeunesse libanaise, cela a été le cas à l’occasion de la Fête de la musique, le 21 juin. Cette année, c’est le DJ roumain André Rizo qui a été le prodige de la scène de la Place des martyrs à Beyrouth avec un grand succès auprès du public.

Pouvons-nous espérer une participation roumaine aux festivals internationaux libanais l’année prochaine ?
Je travaille d’hors et déjà en collaboration avec les organisateurs des grands festivals d’été pour pouvoir ajouter, en 2013, les couleurs roumaines à l’arc-en-ciel musical international de Baalbek, Beiteddine, Byblos et ailleurs au Liban. J’ai remarqué avec beaucoup de plaisir les grandes voix roumaines qui ont émerveillé le ciel de l’été libanais par le passé ; parmi elles Angela Gheorghiu, la diva roumaine, et Gheorghe Zamfir, le maestro de la flûte de Pan. Bien évidemment, je n’oublie pas le Festival Al-Bustan avec lequel nous avons une coopération de longue date et qui est déjà traditionnelle.
Un projet qui me tient à cœur est notre participation à Bipod 2013, le festival de danse contemporaine de Beyrouth, puisque la danse roumaine est en plein essor et sera certainement un plus au programme de de ce festival déjà bien rempli.
Je voudrais ajouter un dernier mot sur le cinéma roumain qui ne cesse de faire parler de lui en Europe ces dernières années. Le nouveau film de Cristian Mungiu a gagné le Prix du meilleur scénario à Cannes cette année, ainsi que le Prix de la meilleure interprétation féminine. Je travaille pour le faire connaître aux cinéphiles libanais lors du prochain Festival du film européen à Beyrouth.

Êtes-vous satisfait des échanges culturels entre nos deux pays et que proposez-vous pour les développer ?
Je suis satisfait du travail de mon équipe de l’ambassade, assez réduite mais enthousiaste, et du service de rencontre entre deux grandes cultures, la libanaise qui représente l’esprit méditerranéen et la roumaine qui est l’expression de notre latinité. J’espère, tout au moins, avoir ajouté mon grain de sable au dialogue entre deux cultures voisines.
Mon projet phare est l’implantation définitive de l’Institut culturel roumain (ICR) à Beyrouth. Aujourd’hui, c’est l’ambassade qui a la mission, entre autres, de promouvoir la culture roumaine au Liban. J’ai chargé un secrétaire de l’ambassade d’être le représentant de l’ICR, mais hélas il a encore d’autres tâches à remplir, et de plus il n’est pas spécialisé en matière culturelle. Figurez-vous, je n’hésite pas à m’occuper du moindre détail avec un souci pointilleux. La présence de l’ICR au Liban reste malheureusement plutôt virtuelle, sauf le financement de certains projets culturels et l’expertise à distance. J’espère donc avoir bientôt un ICR à Beyrouth, avec toute une infrastructure, avec un siège, un directeur et une équipe d’experts en matière de gestion culturelle. Moi, en tant qu’ambassadeur, avec beaucoup d’humilité, je suis seulement un des serviteurs de la culture de mon pays.

S’il fallait inciter les Libanais à assister cet été à un festival en Roumanie, lequel recommanderiez-vous ?
La Roumanie abrite depuis plusieurs années des grands festivals, tels que le Festival de musique classique George Enescu, un repère incontournable de l’agenda culturel international, le Festival de film contemporain de Transylvanie à Cluj, le meilleur de l’Europe Centrale, ou le Festival des arts scéniques d’été à Sibiu, capitale de la culture européenne il y a quelques années, une ville médiévale par excellence à découvrir pour tout Libanais.

Quel artiste ou formation roumaine aimeriez-vous voir au Liban ?
Je garde toujours l’espoir de voir aboutir deux projets qui me tiennent à cœur. Tout d’abord, présenter la musique roumaine ancienne, qui se joue avec des instruments traditionnels très connus par les Libanais, tels que la ’’cobza’’ (oud) et le ’’tsambal’’ (tympanon). Ensuite, faire résonner une salle de concert libanaise par la voix grave et tellement belle d’une chorale de moines orthodoxes roumains. Cela nous transportera dans un état de grâce, je vous assure!

Articolul integral, aici

___

Emisiunea Bonjour voisin - Radio EnghienRealizator: Hélène Kerkéni
7 august 2012

Inregistrare


___



Cum depinde cartea de puterea presei – JURNALUL NAȚIONALAutor: MARIA SÂRBU
3 iunie 2012

Târgul de carte din parcul Retiro din Madrid, aflat la a 71-a ediţie (25 mai – 10 iunie), este un fenomen. Poate tradiţia acestuia, dar cu siguranţă şi programele statului spaniol privind lectura, dedicate copiilor de grădiniţă, elevilor, studenţilor, fac din acest târg în aer liber un eveniment inedit, un eveniment la care principalul este cititorul, cumpărătorul de carte. Mii de oameni trec zilnic pe aleea cu cele peste 350 de standuri cu produse editoriale. Aici se găsesc cărţi ale scriitorilor de limbă spaniolă şi cărţi de autori din alte limbi, traduse în spaniolă. Aici doar se vinde carte şi au loc sesiuni de autografe, discuţii cu scriitori. Nu se lansează cărţi, nu se încheie contracte. Şi încă ceva: aici se permite doar carte tipărită pe hârtie.

Nu este deloc uşor să obţii un stand la acest mare târg. Editurile, librăriile, instituţiile de stat trebuie să aibă titluri şi cărţi vândute, ca să cumpere aici un spaţiu. Trebuie să aibă vizibilitate. În acest scop, presei îi revine un rol important. Dacă apari în ziare de calitate, ai mare şansă să fii cunoscut, căutat.

Prin intermediul ICR Madrid, literatura română este reprezentată pentru prima dată la Târgul din parcul Retiro. La standul Institutului Cultural Român sunt aduse, în colaborare cu librăria "Antonio Machado” din Madrid, 60 de titluri de carte şi 40 de albume, care reprezintă România (publicate cu şi fără subvenţie ICR). Cel mai bine vândut volum de la începutul târgului a fost ”Eminescu. Poezii”, publicat în 2004 la prestigioasa editură spaniolă Cátedra.

Articolul integral: aici


___



Farmecul nopţilor baroce de la Paris – ADEVĂRUL
Autor: Oltea Şerban-Pârâu
23 iunie 2012, 21:00

În Sala bizantină a Ambasadei României de la Paris, Institutul Cultural Român a organizat o serie de concerte cu titlul „Nopţi baroce la Palatul Béhague“. Mezzo-soprana Ruxandra Donose, soprana Teodora Gheorghiu şi mezzo-soprana Viorica Cortez au impresionat publicul francez.

Iniţiativa Institutului Cultural Român de la Paris de a organiza un festival de muzică barocă a ajuns la a doua ediţie în această vară, între 6 şi 12 iunie publicul francez fiind atras de ideea de a participa la „Nopţi baroce la Palatul Béhague". Sala bizantină a Palatului care găzduieşte Ambasada Română la Paris, chiar nerenovată, are un farmec aparte, inspirând o glorie apusă (informaţii în limba franceză, la adresa: www.institutroumain. wordpress.com/la-salle-byzantine). Acest festival a atras şi atenţia presei pariziene, „Le Figaro" titrând : „Teatru neobizantin caută mecena generoşi. Institutul Cultural Român deschide publicului Palatul Béhague".

Privind ofertantul spaţiu al acestei săli în sonorităţile muzicii baroce, într-adevăr soluţia pentru refacerea acestei săli stă în identificarea unui mecena român care să dorească să-şi pună numele pe o plăcuţă de marmură pe acest edificiu şi nu aşteptarea armonizării legislaţiei române şi franceze sau apariţia banilor publici care să ofere o soluţie în acest sens.

Pasiune. Voci feminine
Tema ediţiei a doua a festivalului „Nopţi baroce la Palatul Béhague" a fost reprezentată de vocile feminine, iar cele trei muziciene române - care trăiesc şi activează, însă, în afara ţării prezentate în acest context - au fost reprezentante ale unor generaţii diferite: mezzo-soprana Ruxandra

Evoluţia Ruxandrei Donose în faţa unui public plin de căldură, în compania ansamblului Pulcinella, dirijor George Petrou, cu un program Vivaldi, Handel, Gluck, a propus o abordare plină de sentiment a muzicii baroce, care o personalizează pe artistă. Este adevărat că fiind vorba despre operă barocă şi nu despre muzică de cameră, o astfel de interpretare putea fi de aşteptat, totuşi pasiunea cu care Ruxandra Donose abordează aceste partituri scrise cu peste trei secole în urmă de Vivaldi, Gluck sau Handel, spiritul, bogăţia nuanţelor (pe care uneori, pe nedrept, credem că muzica veche nu le are) sunt cele care i-au adus aplauzele entuziaste ale publicului majoritar francez care a umplut sala.

Articolul intergral: aici