2011

Turneu internaţional de promovare a Festivalului Enescu, organizat de ICR - AGERPRES
31 ianuarie 2011
Institutul Cultural Român va organiza un amplu turneu internaţional dedicat promovării Festivalului Internaţional "George Enescu" şi creaţiei compozitorului român, informează luni Biroul de presă al ICR.
Primele ţări care vor găzdui evenimentele de promovare sunt Belgia, Olanda şi Luxemburg. De asemenea, ICR va demara şi turneul "George Enescu în Italia", turneu care cuprinde concerte la Veneţia, Verona, Torino şi Roma. Festivalul Enescu va fi promovat şi la New York, Lisabona şi Berlin, printr-o serie de concerte omagiale la care vor participa nume sonore ale scenei internaţionale. (...)

Citeşte articolul integral aici. 

---

Corespondenta de la Belfast: „Cinema Romania Now" - ... or never - HOTNEWS
Autor Iulia Blaga
1 februarie 2011
Cat de interesati de filmul romanesc pot fi niste straini care au vazut un singur film romanesc, „Francesca"? Vorbim despre locuitorii din Belfast, oras trist si frumos, reintors din 1994 la viata normala (desi un sofer de taxi iti poate spune ca se asteapta ca oricand razboiul sa reizbucneasca).
ICR Londra a reperat singurul cinematograf de arta din oras, Queens Film Theatre (situat peste drum de cladirea principala a Universitatii, Lanyon Building, decupata - ca sa fim grosolani - din „Harry Potter"), unde anul trecut a incercat marea cu degetul organizand o proiectie cu „Francesca", iar acum a revenit cu prima operatiune ampla din capitala Irlandei de Nord. Sase filme romanesti („Autobiografia lui Nicolae Ceausescu", „Morgen", „Aurora", „Marti, dupa Craciun", „Felicia inainte de toate" si „Portretul luptatorului la tinerete"), invitati din patrie - regizorul Cristi Puiu (care a tinut si un masterclass), actorul Hathazi Andras si subsemnata (care a introdus filmele.).

Totul s-a desfasurat cu forte locale. Mica si eficienta echipa de la ICR Londra, condusa de Dorian Branea, a adus vin romanesc (alb si rosu) pentru ultima seara, dar a facut la o tipografie din Belfast afisele, brosurile si doua panouri reprezentandu-i pe regizori in marime naturala. (...)

Citeşte articolul integral aici.

---

Castelul din „Carpaţi", la Berlin – ADEVĂRUL
Autor Doinel Tronaru
1 februarie 2011
Expoziţia de la Galeria Plan B prezintă lucrări ale unor artişti reputaţi, precum Ion Grigorescu, Iosif Király, grupul subREAL. Până la 19 februarie, arta contemporană românească a anilor '80 şi '90 este „vedetă" într-un important centru cultural european.

Expoziţia de la Berlin, intitulată „When History Comes Knocking: Romanian Art from the 80s and 90s in Close Up" / „Când istoria bate la uşă: Arta românească a anilor '80 şi '90 văzută de aproape", pune la loc de cinste arta contemporană românească, mare parte din ea în curs de „clasicizare", fiind vorba de ultimele două decenii ale secolului trecut. (...)

„Este una dintre puţinele expoziţii de sinteză din ultimii 20 de ani care ne privesc direct, prezentând câteva dintre cele mai interesante lucrări ale generaţiei de artişti care a trebuit să se reformuleze peste noapte în '89", spune Mihai Pop. Curatorul expoziţiei (organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român Berlin) este Judit Angel, activă în România anilor '90. „Expoziţia se concentrează pe direcţia experimentală a artei româneşti din anii '80 şi '90. În anii '90, arta din Europa Centrală şi de Est a oscilat între exotic şi integrare.

Citeşte articolul integral aici.

----

Analiză. Jurnaliştii străini aduc un omagiu artiştilor români, de la DJ la scriitori şi creatori de modă. Cum a ajuns România "liderul artei mondiale" - ROMÂNIA LIBERĂ
Autor: Manuela Golea
23 februarie 2011
Agenţia internaţională de ştiri Global Post prognozează că următorul val în literatură va fi românesc şi susţine că cel mai recent film al Sofiei Coppola este influenţat de minimalismul cinematografiei noastre.

Sub titlul „De ce a ajuns arta românească cunoscută la nivel global", agenţia inter-naţională de ştiri Global Post face o amplă analiză a evoluţiei artei româneşti în străinătate. Articolul a fost preluat pe continent de publicaţia spaniolă „La Informacion" cu titlul şi mai generos „România, sau cum să devii, dintr-o ţară necunoscută, liderul panoramei artistice internaţionale". (...)

Citeştei şi articolul Why Romanian arts have gone global, Global Post, 16 februarie 2011.

---

ICR New York, Londra şi Berlin între criză şi creativitate - HOTNEWS
Autor: Iulia Blaga
21 martie 2011
Puţini ştiu că există o regulă internă care îi cere unui Institut Cultural Român din străinătate să evite invitarea aceloraşi oameni de două ori în acelaşi an (pentru a evita nepotismul), cu excepţia cazurilor când e vorba de personalităţi cu rezultate extraordinare în acel an.

Directorii ICR-urilor din trei oraşe-cheie: New York, Londra şi Berlin - Corina Şuteu, Dorian Branea şi Cristina Hoffman- au pus pentru HotNews.ro în ecuaţie realizările recente cu strategia pentru perioada următoare.

ICR New York e premiantul clasei şi Corina Şuteu unul dintre directorii cei mai vechi în post (din 2006, deci e la al doilea mandat), Dorian Branea e singurul care a condus doua ICR-uri (Varşovia şi acum Londra), iar Cristina Hoffman e cel mai proaspăt director, preluând Berlinul în august trecut.

Interesul pentru activitatea ICR-urilor e justificat şi de faptul ca în 2011, EUNIC (reţeaua globală a Institutelor Europene de Cultură) îl are ca preşedinte pe Horia-Roman Patapievici, directorul Institutului Cultural Român. (...)

Citeşte articolul integral aici.

---

Centenarul Cioran în Germania – DEUTSCHE WELLE Autor: Rodica Binder 19 aprilie 2011 

Institutele Culturale Române din străinătate, a căror vizibilitate a sporit îmbucurător în ultimii anii, au consacrat centenarului Cioran manifestări ieşite din comun şi prin înaltul nivel al prestaţiei intelectuale a participanţilor: la Paris, Viena, Madrid şi, desigur, la Berlin.

Ambiţios prin profunzimea şi varietatea manifestărilor, centenarul Cioran organizat pe 16 aprilie de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu" de la Berlin s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor anticipate de program. (...)

Citeşte articolul integral aici.

---

Nordicilor li se pregăteşte literatură română – EVENIMENTUL ZILEI
Autor: Ileana Dima
5 mai 2011
Cel mai mare grup editorial suedez înfiinţează o editură care va promova literatura română.
Grupul editorial suedez Bonnier înfiinţează o nouă editură, 2244, specializată în literaturile din zona Mării Negre, în principal literatura română. Nou-înfiinţata editură va publica 8-10 titluri pe an, primele două titluri româneşti din oferta editorială fiind "Întoarcerea huliganului" de Norman Manea şi "Viaţa începe vineri" de Ioana Pârvulescu.

Unul dintre iniţiatorii editurii 2244 este Institutul Cultural Român de la Stockholm, a cărui colaborare cu grupul editorial Bonnier, începută cu câţiva ani în urmă, va continua şi pe viitor: "Cu toate că a dat lumii mai mulţi laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură, zona Mării Negre rămâne o pagină albă pentru majoritatea cititorilor suedezi. 2244 va schimba în sfârşit această percepţie", a declarat Dan Shafran, Directorul ICR Stockholm, presei suedeze. (...)

Citeşte articolul integral aici.

---

Ambasadori de preţ pentru România. Salonul de Carte de la Torino, un succes - PRO TV.ro 15 mai 2011

Într-o vreme în care imaginea României în lume capătă adesea accente sumbre, salvarea poate veni dinspre cultură. O dovedeşte efervescenţa de la standul nostru la cea de-a 24 ediţie a "Salonului Internaţional al Cărţii" de la Torino.

16 dintre cei mai bine cotaţi autori români contemporani au dat autografe şi au discutat cu cititorii italieni. Mai mult, dornici să ne pună pe hartă, editorii străini se interesează din proprie iniţiativă de oferta românească. (...)

Reporter: Georgiana Baciu (PRO TV)
Video: AICI


---

Bucureştiul ca distopie – ADEVĂRUL LITERAR & ARTISTIC
Autor Doinel Tronaru
7 iunie 2011
Reputatul artist plastic Anca Benera imortalizează, printr-un album editat de Institutul Cultural Român, studiul său „de caz" asupra destinului monumentului public în capitala României. Istoria a 13 monumente de for public, majoritatea dispărute astăzi, atât din perioada modernă pre-totalitară, cât şi din cea totalitară, sunt analizate detaliat în carte, însoţite de numeroase studii.

Editura Institutului Cultural Român (ICR) a lansat recent o carte-eveniment, o „pasăre rară" în peisajul studiilor dedicate arhitecturii publice şi istoriei urbanismului autohton. Volumul „Bucureşti. Materie şi istorie", o apariţie impozantă grafic, este subintitulat „Monumentul public şi distopiile lui" şi se bucură şi de varianta în engleză, aşa cum Editura ICR a procedat cu toate cărţile sale importante.

Citeşte articolul integral aici.

---

Patapievici: "Nu te poţi sincroniza cu trecutul, competiţia e cu prezentul" – SUPLIMENTUL DE CULTURĂ
Autor R. Chiruta
Nr.319, 18-24 iunie 2011
Institutul Cultural Român a predat presedinţia celei mai importante reţele de institute culturale din Europa, EUNIC. La finalul mandatului de un an, Horia-Roman Pataievici a prezentat un bilanţ al activităţii sale ca lider al organizaţiei şi a trecut în revistă, în cadrul unei întâlniri organizate de Grupul pentru Dialog Social la Bucureşti, şi câteva dintre cele mai importante realizări din ultimii cinci ani pe care le-a obţinut la conducerea ICR.

(...) Cel mai de succes program al ICR s-a dovedit a fi cel de traduceri, cunoscut sub denumirea generică de TPS (Translation and Publication Support Programme). "Ne-am pus la început intrebarea ce dorim să prezentăm pe piaţa occidentală. Răspunsul unui patriot solid instalat în canonul de manual ar fi fost să mergem cu marile valori naţionale, Eminescu, Slavici, Blaga. Punctul nostru de vedere a fost diferit. Nu te poţi sincroniza cu trecutul, intri în competiţie numai cu prezentul. Atunci să punem povara selecţiei pe pieţele pe care dorim să fim prezenţi. Aceste principii au stat la baza programului TPS", a menţionat Horia-Roman Patapievici. (...)

Citeşte articolul integral aici 

---

Emisiunea Garantat 100% - TVR.ro
Realizator: Cătălin Ştefănescu
19 iunie 2011
Invitat: Horia-Roman Patapievici
Vezi înregistrarea aici.

---

Eminescu, redescoperit teatral la Ipoteşti - ADEVĂRUL 19 iulie 2011
Autor: Simona Chiţan

Regizorul Andrei Şerban (68 de ani) lucrează cu tineri artişti, în nordul Moldovei, încercând o interpretare a versurilor poetului naţional, dincolo de canoanele clasice. Cea de-a III-a ediţie a Academiei Itinerante „Andrei Şerban" se derulează, începând din 10 iulie până pe 24 iulie, la Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu".
În jur de 90 dintre ei au fost selectaţi în trei grupe a câte 25 şi, respectiv, 30 de oameni. După ce, în primele grupe, au participat Cezar Grumăzescu şi Ioana Calotă, din a treia serie, cea mai numeroasă - de peste 30 de artişti -, care începe lucrul astăzi fac parte şi Marius Manole, Ana Ioana Macaria şi Răsvana Cernat. Atelierele se desfăşoară în trei serii, sub forma unor module intense de muncă în grup, punctul de plecare şi materialul de studiu fiind opera eminesciană.

De exemplu, diverse variante din „Glossă", testamentul poetic al lui Eminescu, sunt interpretate în diverse locuri, pornind de la staţia de autobuz din faţa casei, mergând la biserica din ogradă, în curte, în foişor, dar şi în alte spaţii neconvenţionale, ca cimitirul. „Încercăm să-i aducem pe artişti la esenţe, într-un cadru mirific", a spus, ieri, regizorul Andrei Şerban, într-o conferinţă de presă. „Acest spaţiu, vibraţia locului, frumuseţea copleşitoare, toate acestea îi inspiră pe artişti. Încercăm să ne reamintim de ce facem teatru, să redescoperim misterul şi vibraţia primordiale, prezente în teatrul grecesc şi, din păcate, uitate la şcoală", a subliniat regizorul. „Sistemul de învăţământ românesc este ruginit, iată de ce aceşti tineri au nevoie de o gură de aer curat. Acest spaţiu de o poezie copleşitoare îi inspiră pe artişti odată cu obiectele personale ale lui Eminescu, cu evantaiul Veronicăi Micle, cu rândunelele din grădină. De când sunt la New York, eu nu am mai auzit cântând o rândunea", a punctat Andrei Şerban, care a precizat că încearcă să-l descopere pe Eminescu, împreună cu artiştii, dincolo de canoanele clasice şi tradiţionale.

Citeşte articolul integral AICI.

---

Pentru un muzeu al Benzii Desenate. Muzeul de artist - BUCUREŞTIUL CULTURAL (supliment al revistei 22)
Nr. 108, 9 august 2011 Autor: Daria Ghiu
Muzeul Benzii Desenate, deschis între 16 iunie şi 16 octombrie la Bucureşti, la etajul 4 al Muzeului de Artă Contemporană, este, cu siguranţă, unul dintre evenimentele cele mai importante ale anului cultural 2011. Expoziţia de amploare dedicată istoriei BD autohtone şi problemelor sale contemporane este un proiect conceput de către Alexandru Ciubotariu, artist pe care îl identificăm nu numai cu banda desenată, ci şi cu street art-ul autohton. După ce a creat primul album de artă stradală din România, Pisica Pătrată, apărut la începutul lui 2010, la Editura Vellant, Alexandru Ciubotariu s-a ocupat intens de crearea unui cadru pentru ceea ce numim BD autohton. Altfel spus, a lucrat ca un artist contemporan pentru care munca de cercetare şi cea de arhivare fac parte din propria sa practică. Jonglăm în artele vizuale cu termeni precum arhivă şi cercetare, asistăm în sălile de expoziţie la arhive subiective de obiecte, la cercetări şi săpături arheologice realizate de către artişti, prezentate ca atare, drept proiecte de artă. De exemplu, până pe 7 august, la sediul ZKM din Karlsruhe, istoricul şi criticul de artă Georges Didi-Huberman teoretizează într-o expoziţie amplă tocmai procesul creativ şi arhivarea. (...)

Instituţiile româneşti (MNAC şi Institutul Cultural Român) au răspuns pozitiv unei iniţiative de artist şi au susţinut-o. Dar pentru a nu se transforma prea repede în istorie şi într-o simplă expoziţie de care să uităm curând, este nevoie tocmai de instituţii care să ştie cum să permanentizeze acest proiect. Muzeul Benzii Desenate trebuie achiziţionat, trebuie să devină o platformă durabilă. Trebuie inclus într-o colecţie permanentă de artă contemporană, alături de atâtea alte lucrări care au nevoie de un muzeu şi de o expunere continuă, au nevoie de istorici ai artei. Dacă nu va fi aşa, după 16 octombrie rămânem doar cu o amintire, cu o iniţiativă excelentă, care a fost ajutată doar parţial să devină realitate. Rămânem cu o amintire de vară şi început de toamnă şi atât. În plus, nu avem doar o expoziţie consistentă, ci şi începutul unui cadru teoretic. Anul trecut, a apărut la Editura Vellant Istoria Benzii Desenate Româneşti, concepută şi scrisă de către Alexandru Ciubotariu şi Dodo Niţă, iar anul acesta Editura Cartea Românească a publicat un excelent studiu semnat de Ion Manolescu, Benzile desenate şi canonul postmodern.

Citeşte articolul integral AICI.


---

Ioana Pârvulescu se întâlneşte cu cititorii suedezi - ADEVĂRUL 13 septembrie 2011
Autor: Monica Andronescu
Între 20 şi 23 septembrie, cunoscuta scriitoare din România va participa la dezbateri şi întâlniri în Suedia Turneul Ioanel Pârvulescu în oraşele Stockholm şi Göteborg va cuprinde mai multe manifestări şi este prilejuit de publicarea ediţiei în limba suedeză a romanului „Viaţa începe vineri", primul roman al autoarei, volum de succes al anului 2009.

Aceasta este prima carte românească tipărită de Editura 2244, înfiinţată anul trecut de Bonnier, cel mai mare grup editorial din Suedia şi propunându-şi să popularizeze literaturile ţărilor din jurul Mării Negre.

Turneul este organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm şi cuprinde seminarii şi întâlniri cu cititorii la sediul institutului şi la Târgul de Carte de la Göteborg.
Ioana Pârvulescu a publicat numeroase volume, care se încadrează în mai multe genuri.

Printre cele mai cunoscute cărţi ale sale se numără „Întoarcere în Bucureştiul interbelic" (2003), „În intimitatea secolului 19" (2005), „În ţara Miticilor. De şapte ori Caragiale" (2007) sau „Întoarcere în secolul XXI" (2009).


----


Sala contesei de Béhague, probată: se pretează teatrului - JURNALUL NAŢIONAL 3 octombrie 2011
Autor: Maria Sârbu
La Paris s-a încheiat Festivalul dedicat tinerilor artişti români

Nouă zile a durat Festivalul „Nopţi teatrale la Palatul Béhague: noul val al teatrului românesc", organizat în cadrul celei de-a X-a ediţii a Săp­tă­mânii culturilor străine la Paris. Spectacolele jucate de tinerii artişti români în Sala Bizantină a Palatului Bé­hague – proprietate a statului ro­mân în ca­pitala Franţei – s-au pretat ex­celent în spaţiul construit de mai bine de un secol şi intrat în posesia României în 1939, dar care a fost închis publicului până acum doi-trei ani.

Organizat de ICR Paris, cu sprijinul Ambasadei României (22-30 septembrie), festivalul şi-a propus să prezinte francezilor creaţii ale tine­rior români şi totodată să pună în valoare Sala Bizantină a Palatului, pe care contesa Martine de Béhague a construit-o în scopul de a organiza spectacole. Sala nu e dotată cu echipamente tehnice necesare des­fă­şurării în condiţii bune a unei re­prezentaţii de teatru, dar străduinţa or­ganizatorilor a condus la buna des­făşurare a evenimentului. Cele şase producţii invitate au fost rea­li­zate în spaţii neconvenţionale, aşa că nu au existat probleme în „crea­rea" unei scene pentru fiecare spectacol.

Citeşte articolul integral AICI.

----

Horia-Roman Patapievici: Stăm bine cu cultura spaniolă! - AGERPRES 07 octombrie 2011

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia Roman Patapievici, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, că prezenţa ţării noastre ca ţară invitată la târgul Internaţional de Carte de la Madrid într-un adevărat desant în viaţa culturală madrilenă a reuşit să micşoreze graniţele care mai existau între scriitorii români şi spanioli.

"Aceasta s-a petrecut în mod sigur pentru că Spania este ţara care a absorbit cele mai multe din traducerile pe care ICR le susţine prin cele două programe, TPS-Translation and Publication Support Programme şi Publishing Romania, cu peste 40 de titluri", a spus Patapievici.

Preşedintele ICR consideră că apropierea între cele două literaturi s-a realizat şi graţie unei generaţii de traducători deja formate, şi pentru că nu întreaga pleiadă de noi traducători este creată prin programele Institutului.

"Ori asta înseamnă că există o mişcare din interiorul culturii spaniole care vine în întâmpinarea culturii române. Prin urmare, eu cred că relaţiile noastre cu Spania, în termenii pe care i-aţi evocat, a rupturii între pieţele noastre culturale, pe care încercăm s-o vindecăm, s-o resorbim sunt din ce în ce mai bine", a spus Horia-Roman Patapievici.

În opinia sa, "stăm bine cu cultura spaniolă, iar tot ceea ce se întâmplă în metropola culturii spaniole, care este Spania, reverberează în America Centrală şi America de Sud". "Prin urmare, batem departe, dacă reuşim să avem aici un cap de pod şi, deocamdată, în termenii programelor noastre de promovare a literaturii române peste hotare, limba spaniolă este cea mai primitoare cu noi", a spus Horia-Roman Patapievici. 

Citeşte articolul integral AICI.

---

"Autobiografia lui Nicolae Ceausescu" la Washington: Povestea marii amagiri nationale - HOTNEWS 8 octombrie 2011
Autor: Vladimir Tismăneanu
"Voi raspunde numai in fata Marii Adunari Nationale", aceste sfidatoare si grandilocvente cuvinte ale lui Ceausescu au marcat finalul "Epocii de Aur", epoca infamiei, a mizeriei si a turpitudinii netarmurite. Unui simulacru de proces i-a urmat plutonul de executie. Filmul lui Andrei Ujica, o devastatoare autopsie a tiraniei comuniste, isi continua in chip spectaculos cariera americana. Dupa succesul de la New York, urmeaza Washington, Boston, Los Angeles. Am prezentat filmul saptamana trecuta la New York, la Museum of the Moving Image, un eveniment organizat impreuna cu excelenta echipa de la ICR New York. Il prezint acum la Washington, la West End Theatre. In "Washington Post" (suplimentul de weekend), critica de film a ziarului, Ann Hornady, ii acorda trei stele si jumatate, adica intre foarte bun si capodopera: "'The Autobiography of Nicolae Ceausescu' is a must-see for any student of history, political rhetoric and film poetics at their most vagrant and revelatory". Intr-adevar, un film revelator, tulburator, nelinistitor, un film-avertisment despre pericolele puterii absolute, despre cum se zidesc miturile infailibilitatii si despre cum se destrama gloriile dictatorilor.

Citeşte articolul integral AICI.

---

Secretul Adrianei: Muchas gracias – SUPLIMENTUL DE CULTURĂ
15 octombrie 2011 Autor Adriana Babeţi
La drept vorbind, nici nu stiu cu ce sa incep povestea mega-bucuriei traite pret de trei zile la Madrid, la inceput de octombrie. Mai intii sa depan pe scurt toata istoria si apoi sa spun ce anume mi-a facut inima sa tresalte. Se stie deja din presa: LIBER, cel mai mare tirg de carte spaniol, a ales Romania drept invitata de onoare a acestui an. Iar Romania a stiut sa lase urme frumoase pe durata Tirgului (4-7 oct.), dar si pret de saptamini bune.

De la expozitiile de benzi desenate si ilustratii de carte, la conferinte si filme, de la uluitorul concert al lui Jordi Savall, la intilnirile cu scriitori, traducatori, critici literari si editori, pina la cel mai frumos pavilion pe care l-a avut vreodata tara noastra la un tirg de carte, totul ne-a asezat la loc de cinste pe harta culturala a Madridului si Spaniei. Dovada – felul cum au fost primite acordurile muzicii lui Cantemir, dar si conferinta profesorului Lemny despre principele moldav. Sau, la Casa Sefarad, paginile din literatura lui Celan, Blecher, Sebastian si, la Goethe Institut, cele ale lui Eginald Schlattner, insotite de filmul lui Radu Gabrea. Sau cita emotie au stirnit cuvintele lui Horia-Roman Patapievici la intilnirea cu minunatii traducatori spanioli. Sau cum au fost urmarite dezbaterile despre frontierele si spaimele literaturii (cu Ana Blandiana, Dan Lungu, Filip Florian, Adrian Otoiu, Cezar-Paul Badescu, Adriana Babeti), moderate de Simona Sora. Sau cele organizate de Catrinel Plesu, Luminita Marcu, Bogdan Alexandru Stanescu.

Toate, plasate in spatii ultra-centrale, ultra-prestigioase, la concurenta directa cu, de pilda, conferintele lui Llosa sau Savater. Spre a nu mai vorbi despre cite priviri a adunat pavilionul din Tirg (autori: Serban Sturza si Pierre Bortnovski), unde intr-o casa de lemn, prin mirosul de brad crud, deasupra bancilor si meselor, stateau atirnate de grinzi cu fire invizibile, ca niste fluturi uriasi, sute si sute de carti, la nivelul ochilor, cit sa le prinzi, sa le rasfoiesti, sa le faci sa pluteasca prin simplul fapt al respiratiei tale.

Iata, mi-am zis, inca o mare fapta a ICR-ului din Bucuresti si Madrid, a Centrului National al Cartii, a zecilor de oameni care au muncit pe brinci, inteligent si cu eficienta pentru ca literatura si arta din Romania sa straluceasca intr-o tara unde cultura se maninca pe piine de sute de ani. Nu pot sa descriu in citeva cuvinte ce bucurie mi-a stirnit intilnirea cu parte din traducatorii nostri in spaniola (Joaquin Garrigos, Francisco Javier Marina, Marian Ochoa de Eribe, Viorica Pitea, Xavier Montoliu Pauli). Si nici sa-mi revin din uluirea cu care am ascultat povestea profesorului de matematica din Valencia, Miguel, care se prezinta pretutindeni Mihai si care se invoieste de la scoala ori de cite ori se intimpla ceva deosebit la ICR Madrid, care-si cumpara in draci carti romanesti si care stie enorm de multe lucruri despre noi. Sau povestea doamnei madrilene care si-a construit casa in Bucovina din dragoste pentru Romania. Sau povestea venirii in Spania a incredibilei profesoare de la Alicante, Catalina Ionescu sau fostei mele studente, Virginia Oprisa.

E clar ca am depasit 3500 de semne fara a apuca sa suflu o vorba despre ce am simtit la Prado sau la muzeul Thyssen Bornemisza, despre cum am amutit in fata Meninelor, dar si a lui Hyeronimus Bosch, in fata zecilor de Goya, dar si a Amazoanei lui Manet. Sau despre cum am trait non-stop o stare de bine imbatator prin superbul oras imperial Madrid, in trei zile de toamna aprinsa.

---

Succes românesc de răsunet la Bruxelles - MODERNISM.ro
18 octombrie 2011 Autor: Cosmin Năsui
Președintele Comisiei Europene vrăjit de Faust

Institutul Cultural Român a contribuit la evenimentul teatral al anului la Bruxelles, cu cele patru reprezentaţii ale spectacolului Faust în regia lui Silviu Purcărete de la Teatrul Naţional „Radu Stanca" Sibiu. În perioada 12-15 octombrie, 1100 de plătitori şi aproape 500 de invitaţi (capacitate maximă) au văzut la cel mai mare spaţiu expoziţional din Bruxelles, Tour et taxis, gigantica montare, a cărei echipă deplasată în Belgia numără 140 de persoane (plus un câine-actor). Reacţiile publicului şi specialiştilor au fost entuziaste. „O montare atât de spectaculoasă nu s-a mai văzut în Belgia din anii 70", ne spune un reprezentant al Teatrului Naţional al Comunității Franceze (TNCF) Bruxelles, iar directorul TNCF, Jean-Louis Colinet, adaugă: „Deşi am fost de la început parteneri ai proiectului, nu credeam că poate fi adusă aici o asemenea producţie. Mi se părea un vis nebunesc".

Citeşte articolul integral AICI.

---

Ángeles, triunfo y elegía - DILEMA VECHE
Autor: Simona Sora
Nr. 401, 20-26 octombrie 2011
Fără îndoială, evenimentul extraordinar al recentei prezenţe româneşti ca ţară invitată de onoare la ultimul Tîrg Internaţional de Carte LIBER de la Madrid a fost concertul susţinut de Jordi Savall şi grupul instrumental Hespèrion XXI. Printre excelente conferinţe (cea a profesoarei Eugenia Popeangă Chelaru de la Complutense despre ecourile tradiţiei evreieşti în cultura română modernă sau cea a istoricului Ştefan Lemny despre „saga Cantemireştilor"), expoziţii, proiecţii de film, mese rotunde, librării temporare şi standuri excepţionale – concertul lui Jordi Savall centrat pe muzica lui Dimitrie Cantemir (în dialog cu alte tradiţii) a fost climaxul. Nu întîmplător muzicianul de geniu care este Jordi Savall, redescoperitorul unui repertoriu muzical uitat, îngropat sub zgomotele actualităţii, a propus invitaţior români şi spanioli de la Madrid cîteva adaptări rare inspirate din ceea ce s-a numit Cartea ştiinţei muzicale (Kitâb-ül ilm-il mûsikî), dedicată de Cantemir, în perioada sa turceasă, sultanului Ahmed al III-lea.

Triumfală a fost şi inaugurarea standului României la LIBER 2011 (cel mai reuşit pe care l-am văzut vreodată) pentru că, oricît de sceptici am fi, receptarea literaturii române în mediul iberic este o reuşită semnificativă. În Spania s-au publicat, în ultimii ani, peste 50 de volume din limba română, multe cu ajutorul ICR, altele prin graţia şi grija „îngerilor literari", cum i-a numit H.-R. Patapievici, la o întîlnire amicală, pe traducătorii de vocaţie (apostolică) din limba română.

Citeşte articolul integral AICI.

___


„Bine aţi venit acasă" - Festivalul Filmului Românesc de la New York – DILEMA VECHE Autor Magda Mihăilescu
Nr. 411, 29 decembrie

Este adevărat că omul sfinţeşte locul, dar nu este mai puţin adevărat că, uneori, un loc al cărui prestigiu a fost de mult consfinţit se arată gata să-i primească cu braţele deschise pe cei care merită să-i treacă pragul, să fie găzduiţi. Aşa am luat cuvintele de întîmpinare ale lui Richard Pena, din seara inaugurală a celei de-a şasea ediţii a Festivalului Filmului Românesc de la New York: „Bine aţi venit acasă" a urat („with great affection") directorul de programe al Film Society of Lincoln Center. Mod de a spune, cu o emoţie transmisă tuturor, că, începînd din acest an, festivalul se mută într-un spaţiu a cărui încărcătură de faimă, într-o adevărată planetă culturală cum este New York-ul, nu are nevoie decît de simpla rostire a numelui pentru a se recomanda: „Lincoln Center". Şi, pentru a-şi întări acel „Bine aţi venit...", gazda a amintit că sînt multe institute culturale la New York, dar nu a ezitat să mărturisească încotro se îndreaptă opţiunea sa: Institutul Cultural Român. „Nu există o mai mare răsplată sau recunoaştere – a răspuns Corina Şuteu, directorul ICR New York – decît să fim invitaţi de Film Society of Lincoln Center, începînd din acest an, a-i fi parteneri în prezentarea festivalului." Ştim ce a justificat această alegere, iar pentru cei care nu au aflat sau, dacă au aflat, nu s-au convins, este bine să reamintim: de cinci ani, a trece Oceanul nu mai înseamnă pentru cinematograful nostru o aeriană figură de stil.

Filmele au călătorit, s-au întors, dar ceva din miezul lor a rămas acolo, a devenit un bun al spectatorilor români, şi nu numai, al celor care vor să ia pulsul uneia dintre cele mai dinamice mişcări cinematografice din Europa. Asta a făcut Festivalul Filmului Românesc, prin selecţia semnată de directorul artistic Mihai Chirilov şi prin dispozitivele asigurate de o întreagă echipă. Pentru a onora casa cea nouă şi, deopotrivă, pentru a marca încheierea unei etape, festivalul de la începutul acestei ierni (30 noiembrie – 6 decembrie) şi-a ramificat structura, şi-a îmbogăţit componentele şi a extins durata. Timp de o săptămînă, pe ecranul de la FCLC au trecut cele mai noi premiere româneşti, de la Morgen al lui Marian Crişan, care a deschis, de altfel, festivalul, la Principii de viaţă (Constantin Popescu), Periferic (George Bogdan Apetri), Loverboy (Cătălin Mitulescu), Mănuşile roşii (Radu Gabrea), Visul lui Adalbert (Gabriel Achim), Bună, ce faci? (Alexandru Maftei), Doina groparilor (documentar HBO, realizat de Pavel Cuzuioc), plus o suită de şase scurt-metraje. Titlul unificator a fost Beyond, pentru că, într-un fel sau altul – aşa cum sublinia Mihai Chirilov –, „mai toate personajele ţintesc către un dincolo, fie el dincolo de frontiere, dincolo de rutină, de viaţa de toate zilele sau chiar dincolo de ele însele". În sesiunile de Întrebări şi răspunsuri ce au urmat proiecţiilor, autorii sau interpreţii – Marian Crişan, Radu Gabrea, Vlad Ivanov, Gabriel Spahiu, Andi Vasluianu, Ana Popescu, Mona Nicoară, Pavel Cuzuioc – au avut prilejul de a întoarce pe o parte şi pe alta semnificaţiile. Pentru prima oară, festivalul a inclus şi o premieră mondială: documentarul lui Radu Muntean şi Alexandru Baciu, Vorbitor (producţie originală HBO) – despre dragostea trăită dincolo de gratii, film care avea să fie văzut acasă abia peste cîteva zile. (...)

Citeşte articolul integral AICI.