https://www.youtube.com/watch?v=oYkoAycEhQY
https://www.facebook.com/istituto.romenodivenezia/videos/420031942640689
Dr. Riccardo Calimani și Prof. Donatella Calabi vor intra în dialog cu prof. Grigore Arbore Popescu pe tema istoriei socio-politice a Ghetto-ului venețian, cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Dezbaterea va putea fi urmărită pe canalele Youtube și Facebook ale IRCCU Veneția miercuri, 27 ianuarie 2021, de la ora 17.00.
Vor fi discutate istoria urbanisticii, arhitecturii și comunității umane din Ghetto-ul din Venetia, prima structură segregaționistă din Europa (1516), una dintre puținele de acest gen care și-au păstrat caracteristicile fizice și structura demografică. Ghetto-ul din Veneția este încă locuit de evrei. În 1943 și 1944 a fost teatrul deportării câtorva sute de persoane care, în marea lor majoritate, și-au pierdut viața în lagărele de concentrare.
Prof. Donatella Calabi, profesor emerit de istoria urbanisticii la Universitatea de Arhitectură din Veneția, autoare a numeroase lucrări de referință de istoria arhitecturii Renașterii și epocii moderne, care a dedicat multe lucrări istoriei faimosului Ghetto din Veneția (cf. Venezia e il Ghetto. Cinquecento anni del „recinto degli ebrei”, Torino, 2016) prima zonă „închisă” într-un oraș european în baza unor considerații etno-religioase.
Dr. Riccardo Calimani, istoric, scriitor și jurnalist de televiziune influent, cu siguranță cel mai important cercetător italian al istoriei evreilor din Italia (Storia degli ebrei italiani, Milano, 2013) și Europa (Storia dell’ebreo errante, ed. Mondadori, Milano, 2002), figură de prim plan în randul autorilor de cărți privind istoria evreilor venețieni (a se vedea Storia del Ghetto di Venezia. (1516-2016), ed. Mondadori, Milano, 2016), una dintre semnăturile de referință în catalogul Mondadori.
Este necesar a se cunoaște de la surse motivațiile fenomenului segregării, în virtutea căruia s-a creat mentalitatea și atitudinea antisemită degenerată în tragicele persecuții naziste, cărora li s-au aliniat și persecuțiile puse în practică de regimul fascist mussolinian. Pentru ca istoria segregării să fie bine încadrată într-un context uman este necesar a se avea imaginea fizică a mediului urban în decursul veacurilor, până în perioada tragediei ce a dus la prima deportare masivă din 1943 si apoi din 1944 a sutelor de persoane ce au fost aproape în totalitate exterminate în lagărele morții.
În contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată. Atât în plan politic intern cât și în politica internațională, România a promovat consecvent identificarea și asumarea responsabilităților istorice, condamnarea negării Holocaustului și combaterea antisemitismului.
Potrivit Rezoluției 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, anual, la data de 27 ianuarie, se marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. România își reafirmă, cu fiecare ocazie, angajamentul pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.
Proiectul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția (IRCCU Veneția) se va desfășura online, conform normelor de funcționare a instituțiilor publice în condițiile pandemiei.
Materialul video a fost editat de Roxana Mihaly, bursieră „Nicolae Iorga” la IRCCU Veneția.
