Reconsiderarea artei contemporane în perioada distanțării fizice

În contextul sărbătoririi Zilei Drepturilor Omului în data de 10 Decembrie 2020, ICR Bruxelles va organiza o conferință online cu tema „Reconsiderarea artei contemporane în perioada distanțării fizice”, avându-i ca invitați pe Philippe Van Cauteren - director al Muzeului de Artă Contemporană S.M.A.K. din Gent, Willem Elias - filosof și chairman al Higher Institute of Fine Arts Gent și Iosif Kiraly- artist vizual și profesor în cadrul UNArte București.

Cei trei invitați vor prezenta perspective diferite asupra noii paradigme culturale și educaționale în care instrumentele digitale devin tot mai prezente, modelând și schimbând, într-un timp foarte scurt, felul în care societatea interacționează cu operele de artă.

Anul 2020 a produs o modificare sistemică asupra modului în care, atât publicul, cât și profesioniștii activi din domeniul artei contemporane se raportează la conținutul cultural. Multe dintre aceste schimbări care s-au produs și se vor produce în această perioadă se vor permanentiza. După ce se va fi terminat pandemia COVID-19, scena de artă contemporană va arăta total diferit față de cum eram obișnuiți anterior. Comportamentul publicului se modifică, migrând dinspre o interacțiune cu discursul artistic, dintr-un format fizic în interiorul spațiilor de artă, către accesarea unor instrumente digitale care pot substitui modul clasic prin care intrăm în contact cu lucrările de artă.

Când lipsa prezenței fizice în spațiul muzeului devine noua normalitate, iar platformele virtuale devin un deziderat ubicuu, care sunt termenii în care putem regândi misiunea socială pe care o au muzeele de artă contemporană? Este întrebarea ce stă la baza intervenției directorului celui mai prestigios muzeu de artă contemporană din Belgia, din cadrul conferinței organizate de ICR Bruxelles. Instituțiile de artă contemporană sunt nevoite să se adapteze rapid la noua paradigmă și să propună noi metode de difuzare a discursului artistic către publicul larg.

“Pandemia este o provocare pentru societate, pentru noi toți, să regândim anumite tipare și sisteme, să revizuim chiar și felul de a gândi”- a subliniat domnul Philippe Van Cauteren.

De asemenea, rolul pe care arta îl are în societate începe să fie tot mai mult recontextualizat ținându-se seama, atât de noile limitări, cât și de noile oportunități.

“Adevărata natură a experienței artistice este proximitatea”- susține filosoful belgian Willem Elias, care abordează noua realitate din perspectiva faptului că platformele online nu oferă aceeași experiență puternică pe care întâlnirea fizică cu o operă de artă o generează. În schimb, este de apreciat, atât timpul extins, cât și spațiul creat pentru o aprofundare mai mare a lucrărilor de artă care conduce către o educație artistică sporită.

Conferința inițiată de ICR Bruxelles are în vedere și faptul că sistemul de educație artistic se confruntă astăzi cu o provocare greu de imaginat: închiderea tuturor spațiilor fizice de învățământ superior artistic și a atelierelor de studiu pentru practica de zi cu zi a studenților.

“În această perioadă, în pregătirea cursurilor, am în vedere o cât mai mare interactivitate.”, declară profesorul și artistul vizual Iosif Kiraly care încearcă să explice acest context ce impune o adaptare rapidă și flexibilă pentru găsirea unor metode creative de predare. Este esențial ca studenții din domeniile artistice să poată beneficia în continuare de îndrumarea și susținerea profesorilor.

ICR Bruxelles va transmite pe canalele sale de comunicare întreg conținutul acestei conferințe, mulțumind partenerilor săi din Belgia și România, invitaților la conferință și curatorului Dani Gherca.

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a O.N.U. a adoptat și proclamat Declarația universală a drepturilor omului, ideal comun spre care trebuie să tindă popoarele și națiunile pentru ca toate persoanele, prin învățătură și educație, să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți. Articolul 27 din Declarația universală a drepturilor omului face referire la dreptul la cultură: „Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui.”.