„Lungo il cammino della memoria” – masă rotundă dedicată marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Înregistrarea evenimentului: https://www.youtube.com/watch?v=qk2Xt6yqEec


Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează în colaborare cu Editura Salomone Belforte, în data de 27 ianuarie 2022, o masă rotundă cu titlul „Lungo il cammino della memoria”, dedicată marcării Zilei Internaționale a de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a IRCCU Veneția.

Vor participa: Guido Guastalla, editor si autor de cărți și articole despre istoria și cultura evreilor, directorul Editurii Salomone Belforte; cunoscutul om de cultură și istoric Riccardo Calimani, autor a numeroase studii și cărți dedicate istorie evreilor din Europa si Italia; Alberto Castaldini, istoric, fost director al Institutului Italian din București, profesor asociat al Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Evenimentul va fi moderat de directorul IRCCU Veneția, Grigore Arbore Popescu.

Editura Salomone Belforte a fost înființată la Livorno, în 1805; este specializată în istorie și cultură ebraică și este recunoscută ca una dintre cele mai importante din lume, în domeniul studiilor ebraice. În 2018, editura a publicat volumul L’immagine dell’ebreo: Stereotipi antisemiti nella cultură romena e dell’Europa centro–orientale (în română: Imaginea evreului în cultură română. Studiu de imagologie în context est-central european, Editura Humanitas, București, 2001) de Andrei Oișteanu, tradus de Francesco Testa și Horia Corneliu Cicortaș, pentru Colecția de Studii Ebraice (Collana di Studi Ebraici). Cartea a fost prezentatà la IRCCU Veneția în ianuarie 2020.

Guido Guastalla este editor si autor de cărți și articole despre istoria și cultura evreilor; din anul 2001 este directorul Editurii Salomone Belforte; este președintele Asociației de Prietenie Ebreo-Creștine din Livorno; este președintele Asociației Societatea Deschisă, membră a Federației Magna Charta Italia, ce deține o importantă bibliotecă și arhivă de documente istorice. În prezent, trăiește și lucrează la Livorno.

Riccardo Calimani este un influent scriitor și jurnalist de televiziune (a fost timp de mulți ani directorul rețelei RAI-TV în Nord-Estul Italiei), cu siguranță cel mai important cercetător italian al istoriei evreilor din Italia (Storia degli ebrei italiani, Milano, 2013) și Europa (Storia dell’ebreo errante, Milano, 2002), figură de prim plan în randul autorilor de cărți privind istoria evreilor venețieni (a se vedea Storia del Ghetto di Venezia (1516-2016), editura Mondadori, Milano, 2016). Este un nume de referință în prestigiosul catalog al editurii Mondadori.

Alberto Castaldini este istoric, profesor asociat la Universitatea «Babeş–Bolyai» din Cluj Napoca, unde predă filosofia şi teologia istoriei la Facultatea de Teologie Greco–Catolică şi la Institutul de Studii Ebraice «Dr. Moshe Carmilly» ; a fost directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti şi ataşat cultural al Ambasadei Italiei în România (2006-2010); este membru de onoare al Institutului de Istorie «Nicolae Iorga» din Bucureşti al Academiei Române, Profesor Honoris Causa al Universităţii «Babeş–Bolyai» din Cluj-Napoca şi Doctor Honoris Causa al Universităţii «1 Decembrie 1918» din Alba Iulia; jurnalist profesionist.


Este necesar a se cunoaște de la surse motivațiile fenomenului segregării, în virtutea căruia s-a creat mentalitatea și atitudinea antisemită degenerată în tragicele persecuții naziste, cărora li s-au aliniat și persecuțiile puse în practică de regimul fascist mussolinian. Pentru ca istoria segregării să fie bine încadrată într-un context uman este necesar a se avea imaginea fizică a mediului urban în decursul veacurilor, până în perioada tragediei ce a dus la prima deportare masivă din 1943 si apoi din 1944 a sutelor de persoane ce au fost aproape în totalitate exterminate în lagărele morții.

În contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată. Atât în plan politic intern cât și în politica internațională, România a promovat consecvent identificarea și asumarea responsabilităților istorice, condamnarea negării Holocaustului și combaterea antisemitismului.

Potrivit Rezoluției 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, anual, la data de 27 ianuarie, se marchează comemorarea la nivel internațional a victimelor Holocaustului. România își reafirmă, cu fiecare ocazie, angajamentul pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.