România are din nou o prezență consistentă în cadrul renumitului târg internațional de artă contemporană din Olanda, Art Rotterdam, prin participarea a trei galerii cu abordări diferite, oferind publicului internațional o selecție impresionantă de lucrări realizate de artiști contemporani relevanți pentru scena artistică actuală: Galeria Anca Poterașu, Galeria Sector 1 și Galeria Ivan. Institutul Cultural Român, prin Direcția Relații Internaționale, sprijină prezența celor trei galerii la Art Rotterdam.
Aflat la cea de-a 27-a ediție, Art Rotterdam 2026 se desfășoară în perioada 27–29 martie 2026 și are loc, pentru prima dată, la Rotterdam Ahoy. Art Rotterdam are loc anual din 2000 și se remarcă prin accentul pus pe colaborările cu instituțiile de artă și inițiativele culturale, precum și prin legătura puternică cu orașul Rotterdam. Evenimentul reunește galerii naționale și internaționale, oferind o platformă importantă pentru prezentarea unor lucrări inovatoare și relevante pentru scena artistică contemporană, de la pictură și sculptură la artă digitală și performance. Ediția din 2026 este așteptată să atragă peste 25.000 de vizitatori, dintre care aproximativ 50% din afara Olandei, consolidând astfel dimensiunea internațională a târgului și creând oportunități semnificative de networking și colaborare pentru artiști și galerii.
Galeria Anca Poterașu participă pentru prima dată la Art Rotterdam și prezintă lucrări semnate de Oana Coșug și Matei Bejenaru în două secțiuni ale târgului. Oana Coșug va expune în cadrul New Art Section (stand K23), iar Matei Bejenaru va fi prezent în Projections Section.
Lucrările pe hârtie și picturile Oanei Coșug (n. 1979, Galați) investighează relația dintre corpul feminin și mediul înconjurător. Rezultatul unei practici artistice dezvoltate pe parcursul a aproape două decenii, acuarelele și desenele sale funcționează ca un jurnal vizual al întâlnirilor cu oameni și spații, constituind o arhivă intimă a experienței personale. În lucrările recente, figurile se contopesc cu peisajul, generând o tensiune vizuală simultan simbiotică și perturbatoare.
Filmul SCAN_01 al lui Matei Bejenaru (n. 1963, Suceava) este primul dintr-o serie de proiecte video care explorează aspecte ale limbajului cinematografic, precum durata, intervalul, mișcarea camerei, montajul și dinamica subiectului filmat. În acest proiect, camera este înlocuită de scanner, iar imaginea este construită prin deplasări realizate în programul de editare video. Prin utilizarea prim-planului de detaliu, imaginea ajunge treptat la un nivel de abstractizare, iar textura – granulația – devine ea însăși subiectul filmului.
Galeria Sector 1 participă în trei dintre cele cinci secțiuni principale ale târgului: Solo/Duo (cu artiștii Andrei Nuțu și Norbert Filep), Projections (Aurelia Mihai) și Sculpture Park (Maria Brîneț).
Fondată în 2017 de Andreea Stănculeanu, Galeria Sector 1 susține artiști emergenți și mid-career, promovând voci distinctive și facilitând conectarea artei românești la scena internațională, fără a pierde din vedere contextul local.
Andrei Nuțu (n. 1996) este un artist vizual a cărui practică creează un dialog între diverse tehnici și perioade artistice, având ca punct central explorarea figurii umane. Este preocupat în mod deosebit de modul în care diferite epoci artistice pot fuziona într-un limbaj vizual coerent, în care simbolismul și narațiunile vizuale, inspirate din variate contexte istorice, își găsesc locul în cadrul artei contemporane.
Norbert Filep (n. 1990) reflectează asupra momentului actual din istorie ca asupra unui punct major de cotitură, în care totul devine din ce în ce mai accelerat și mai imaterial, în timp ce dimensiunile fizice care au construit trecutul nostru se estompează treptat. Alegerea sa de a exploata aceste domenii moderne — desenele tehnice, textele, cărțile care odinioară „desenau” societatea și viața noastră cotidiană — își are originea tocmai în această preocupare. Practica sa conceptuală utilizează desenul ca mecanism central pentru a aborda abstracțiunea. Fie că recurge la linii simple trasate cu rigla, la grile preluate din bazele desenului tehnic sau la texte împrumutate din diverse cataloage și reviste de artă, vocabularul său vizual se sprijină pe un concept esențial, construit în jurul informației în sine.
Practica Mariei Brîneț (n. 2000) se concentrează pe reinterpretarea arhivelor subiective și colective, punând sub semnul întrebării modul în care putem atribui valoare unor aspecte evazive ce întruchipează memoria, trauma sau tranziția imperceptibilă de la o generație la alta. Prin intermediul sculpturii și instalației, artista adoptă o abordare interdisciplinară și conceptuală, concentrându-se constant asupra modului în care mediul influențează mesajul.
Aurelia Mihai (n. 1968) este artistă vizuală și cineastă. A fost distinsă cu numeroase premii și burse internaționale, inclusiv rezidențe în Statele Unite, Regatul Unit, Italia și Suedia. Între 2009 și 2021, a fost profesoară la Universitatea de Artă din Braunschweig, Germania.
Galeria Ivan participă pentru a doua oară la New Art Section, curatoriată de Ovül Durmusoglu, cu o serie nouă de lucrări semnate de Elijah Burgher. Participarea în această secțiune este realizată exclusiv pe bază de invitație.
Galeria Ivan, fondată în 2007 la București, este una dintre inițiativele independente importante ale scenei artistice românești. Programul său vizează atât promovarea artiștilor consacrați, precum Geta Brătescu, Paul Neagu sau Lia Perjovschi, cât și susținerea artiștilor emergenți. În 2021, galeria a deschis un nou spațiu expozițional în cadrul Atelierelor Malmaison și a participat la numeroase târguri internaționale de artă, inclusiv în Basel, New York, Londra, Madrid, Berlin și São Paulo.
Practica artistică a lui Elijah Burgher (n. 1978, New York; locuiește la Berlin) utilizează iconografii din diferite sisteme artistice pentru a crea un limbaj abstract propriu, bazat pe embleme și sigilii. Metoda sa derivă din tehnicile artistului britanic Austin Osman Spare și este conectată cu interesul pentru experimentele de limbaj, precum tehnica „cut-up” (Brion Gysin, William S. Burroughs), scrierea asemică (Henri Michaux) și Lettrismul.
