Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat, în data de 24 septembrie 2020, în cadrul unei noi ediții a „Cafenelei Românești” online, desfășurată prin live streaming pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv – https://www.facebook.com/icr.telaviv/, un eveniment dedicat moștenirii culturale evreiești din Mediaș și încercărilor de revalorificare ale acesteia cu titlul „Sinagoga din Mediaș – o pagină de istorie”.
Moderată de directorul ICR Tel Aviv, discuția, desfășurată în limba engleză, i-a avut ca invitați pe jurnalistul Iosif Klein Medeșan, alături de Julie Dawson (prezentă cu înregistrare video) și Alexandra Toma, reprezentante ale Asociației Fanny Bäumel / Casa de lângă Sinagogă din Mediaș, și a abordat subiecte precum: istoria comunității evreiești din Mediaș și cei mai de seamă membri ai acesteia de-a lungul timpului, eforturile de conservare a patrimoniului evreiesc întreprinse de Casa de lângă Sinagogă, precum și munca dusă de aceasta pentru conștientizarea și responsabilizarea publicului pe acest subiect. Manifestarea a inclus și materiale de prezentare a activităților de restaurare a sinagogii. Totodată, evenimentul a constituit o bună ocazie pentru membrii comunității israelienilor originari din Mediaș să afle mai multe detalii și să își ofere sprijinul.
Iosif Klein Medeșan, originar din Mediaș, binecunoscut jurnalist israelian care a activat la Vocea Americii, BBC și Europa Liberă, dar și în presa postdecembristă din România, și-a început intervenția menționând cele mai relevante momente din istoria comunității. Astfel, după revoluția din 1848 și înlesnirea ulterioară în privința restricțiilor legate de dreptul de rezidență, multe dintre familiile evreiești de la sat s-au mutat treptat în Mediaș, punându-se bazele comunității locale. Aproximativ în aceeași perioadă, David Bäumel din Boemia, a ajuns în această regiune și a devenit primul rabin al comunității. La începutul secolului XX, comunitatea era bine conturată și construise o sinagogă nouă și impunătoare, la marginea zidurilor orașului medieval. Odată cu căderea comunismului, la sfârșitul anilor ‘80, mai rămăsese o mână de oameni deoarece, precum mulți evrei din România, în anii ’50-’60-’70 majoritatea evreilor medieșeni au emigrat în Israel și alte țări. În prezent, sinagoga este goală, iar documentele de arhivă și cărțile de rugăciuni sunt adăpostite în fosta clădire administrativă, lângă clădirea sinagogii, astăzi cunoscută publicului drept Casa de lângă Sinagogă.
În 2008, Julie Dawson, inițiatoarea proiectelor de la Casa de lângă Sinagogă, istoric, arhivist și actualmente cercetător principal la Institutul Leo Baeck din New York, a descoperit în interiorul sinagogii un număr mare de documente, cărți și obiecte care au aparținut comunității evreiești din Mediaș, cele mai vechi documente datând încă de la sfârșitul sec. XIX și foarte multe din perioada interbelică și postbelică. În intervenția sa video, Julie Dawson a vorbit despre etapele proiectului de catalogare și digitalizare a acestei arhive, desfășurat în perioada 2014 – 2015, dar și despre echipa de voluntari care a stat la baza înființării Casei de lângă Sinagogă.
Alexandra Toma a fost implicată în activitățile de la Sinagoga Mediaș din anul 2014, prima dată în calitate de voluntar, apoi ca asistent manager de proiect și în prezent ca manager de proiect pentru activitățile și evenimentele de la Casa de lângă Sinagogă. În cadrul evenimentului, aceasta a prezentat și celelalte proiecte derulate de Casa de lângă Sinagogă, precum restaurarea tapiseriilor brodate manual de către experți de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, sau proiectul „TRACES – Transmiterea patrimoniului contencios cu ajutorul artelor”, finanțat de Comisia Europeană și-n cadrul căruia echipa Casa de lângă Sinagogă a creat două expoziții – „Portrete Liminale: Povești marginale” (septembrie 2017) și „Obiecte, Cărări, Povești” (august 2018). Alexandra Toma a subliniat faptul că datorită acestor proiecte și ateliere, echipa Casa de lângă Sinagogă, având susținerea medieșenilor, a făcut primii pași către readucerea sinagogii în viața orașului ca muzeu, centru comunitar și spațiu cultural.
Publicul prezent la evenimentul online a contribuit cu numeroase întrebări și comentarii, legate atât de proiectele prezentate, cât și despre starea altor sinagogi din România. O variantă editată a discuției live este postată pe canalul oficial de YouTube al ICR Tel Aviv: https://www.youtube.com/watch?v=mlhA9CTCNU0
