Titlu: Fenomenul Pitești
Autor: Virgil Ierunca
Traducere în limba spaniolă: Joaquín Garrigós
Editura: Ediciones Xorki
ISBN: 9788494844126
Nr. pag: 96
Data apariţiei: octombrie 2019
Traducerea cărţii a fost susţinută de Institutul Cultural Român, Programul TPS,
derulat prin Centrul Naţional al Cărţii.
Despre carte
Ceea ce s-a petrecut la închisoarea din Pitești între
1949 si 1952 merită un loc aparte în înspăimântătorul repertoriu al ororilor concentraționare
ale veacului al XX-lea. "Fenomenul Pitești" aparține aceluiași
registru, la care vine însă cu o trăsătură specifică: utilizarea sistematică a
torturării deținuților de către alți deținuți. Ideea îi aparține pedagogului
sovietic Makarenko (1888-1939), specialist în delincvență juvenilă și partizan
al reeducării deținuților tineri cu ajutorul deținuților mai vechi, aflați pe
calea cea bună, dar facand parte din aceeași clasă de vârstă. Virgil
Ierunca povestește una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe
care le-a cunoscut epoca noastră. Deținuți torturați cu un sadism de-a dreptul
extravagant -- dacă sadismul poate fi astfel --, torționarii lor impunându-le
să tortureze la rândul lor, ca să li se conteste însăși calitatea de victime.
În ultima fază a ciclului, nefericiții sunt constrânși să-și tortureze cei mai
buni prieteni, ca dovadă a convertirii lor lăuntrice. Toată lumea a fost
torturata, toată lumea a torturat. Cei morți acolo și cei care au
supraviețuit au fost privați până și de propria lor nefericire. Virgil Ierunca
a avut curajul să intre în acest infern și să-i devină istoric, pentru
edificarea generațiilor viitoare.
Despre autor
VIRGIL IERUNCA s-a născut la 16 august 1920 la Lădeşti (Vâlcea). A făcut
studii liceale la Râmnicu-Vâlcea şi la Liceul „Spiru Haret" din Bucureşti.
Obţine licenţa în litere şi filozofie la Universitatea din Bucureşti. Paralel
cu studiile universitare, este redactor la ziarul Timpul (sub
direcţia lui Mircea Grigorescu) şi unul din întemeietorii
revistei Albatros, suprimată de regimul antonescian. Împreună cu Ion Caraion,
a editat apoi revista Agora (editată în mai multe limbi), suprimată
şi ea de cenzura comunistă, în 1947. A colaborat la Revista Fundaţiilor
Regale, Vremea, Fapta, Viaţa românească, Universul
literar, Kalende etc. În decembrie 1946 părăseşte România, obţinând o
bursă a guvernului francez. Se stabileşte definitiv în Franţa, unde desfăşoară
o bogată şi rodnică activitate culturală. Între anii 1952 şi 1975, este
redactor cultural în cadrul emisiunilor pentru străinătate ale radiodifuziunii
franceze („Cronica ideilor") şi redactor politic al emisiunii în limba
română. Din 1975, este cercetător la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică
(C.N.R.S.), secţia filozofie, şi colaborator al postului de radio Europa
Liberă. În exil, sub egida lui Mircea Eliade, redactează prima revistă
românească de literatură, Luceafărul. Ea este urmată de alte
publicaţii: Caiete de dor, România
muncitoare, Limite, Ethos. Colaborează activ şi la alte ziare şi
reviste româneşti din exil. Scrie articole despre cultura românească în
diferite dicţionare şi enciclopedii din Franţa şi Germania, dintre care
menţionăm: „Literatura română", în Encyclopedie de la Pléiade (Gallimard,
Paris, 1957; ed. a II-a, 1968); „Literatura română", în Histoire générale
des littératures (Quillet, Paris, 1961); „Scriitori români", în
Dictionnaire des littératures (Presses Universitaires de France, Paris, 1968);
„Literatura română", în Lexicon der Weltliteratur im 20 Jahrhundert
(Freiburg, Basel, Wien, 1961); „Scriitori şi pictori români", în
Dictionnaire du surréalisme et ses environs (Office du Livre, Fribourg, 1982). Volume
publicate în limba română: Româneşte (Fundaţia Regala Universitară
Carol I, Paris, 1964); Piteşti (Editura Limite, Madrid, 1981 şi, sub
titlul Fenomenul Piteşti, la Editura Humanitas, Bucureşti,
1990); Subiect şi predicat (Editura Humanitas, Bucureşti
1993); Dimpotrivă (Editura Humanitas, Bucureşti, 1994). Ediţii
critice (Al. Busuioceanu, G.M. Cantacuzino etc.), versuri în antologii
publicate în exil.
(Sursa: https://humanitas.ro)
Link la prezentarea cărții realizată de Jacinto Rivera de Rosales, autorul prologului ediției în limba spaniolă: https://youtu.be/wb7bOplJ3eM
