În data de 27 august 2020, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a organizat, în cadrul unei noi ediții a „Cafenelei Românești” online, desfășurată prin live streaming pe pagina oficială de Facebook a ICR Tel Aviv - https://www.facebook.com/icr.telaviv/, un eveniment dedicat filmului documentar despre masacrul de la Sărmaș din 16/17 septembrie 1944, Sărmaș '44. Programul evenimentului a inclus proiecția filmului, urmată de o discuție online, în limba engleză, la care au participat Teodora Drăgoi, jurnalist și producătorul TVR al documentarului, și Adrian Cioflâncă, istoric și director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România ”Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România. Televiziunea Română a oferit Institutului Cultural Român de la Tel Aviv drepturile de difuzare ale filmului Sărmaș '44, pentru proiecția online din data de 27 august 2020.
Cu prilejul intervenției în direct a invitaților, publicul a avut ocazia să afle detalii despre ideea și etapele realizării filmului, precum și despre desecretizarea recentă a unor documente din arhiva SRI, istoria colaborării dintre Teodora Drăgoi și Adrian Cioflâncă care au lucrat deja la realizarea a încă două documentare despre masacrul de la Odessa și despre crimele în masă din Basarabia, comise de autoritățile române în vara și toamna anului 1945.
Alte subiecte abordate au inclus parcursul profesional al jurnalistei și experiența acesteia cu programele din cadrul televiziunii naționale române dedicate comunității evreiești din România. În această calitate, referindu-se la evenimentele descrise în Sărmaș '44,Teodora Drăgoi a afirmat că „este trist să observi că tot ce a mai rămas dintr-o întreagă comunitate este doar cimitirul.”
Istoricul Adrian Cioflâncă a remarcat similaritățile existente în diverse zone ale Europei în ceea ce privește maniera de comitere a masacrelor, precum alegerea unor ore târzii din noapte și a unor locuri izolate, ascunderea eficientă a urmelor, dar și ura și violența extremă care se ascund în spatele acestora, subliniind faptul că se poate vorbi despre o anumită metodologie a crimei¸devenită din ce în ce mai elaborată și mai eficientă spre finalul celui de-Al doilea Război Mondial. Însă, când vorbim despre masacrul de la Sărmaș, istoricul român susține că acesta a marcat o întoarcere la metode mai primitive, caracterizate de o violență ieșită din comun.
Publicul a contribuit cu numeroase întrebări și comentarii care au vizat tragerea la răspundere a responsabililor de masacru, diferența dintre soarta evreilor în timpul războiului și procesele și tratamentul aplicat criminalilor de război, posibilele interpretări de natură sociologică și antropologică privind psihologia criminalilor și demistificarea teoriei conform căreia cruzimea extremă poate fi parțial justificată prin lipsa educației, posibilele explicații pentru viziunea comunistăasupra Holocaustului, interpretabilă prin lipsa unui instrumentar de factură intelectuală și ideologică.
Sărmaș '44
Un film al morții și al
supraviețuirii, amintiri cutremurătoare despre asasinarea a 126 de evrei.
Documentarul conține imagini de la locul masacrului, mărturia unui martor
ocular, fotografii originale făcute în timpul exhumării morților de la Sărmaș,
interviuri cu istorici reputați, dar și documente și imagini de arhivă inedite.
