Pe 16 ianuarie 2026, la ora 18:30, la Palatul Quintanar din Segovia, va avea loc evenimentul „Brâncuși și avangarda românească – peripluri, forme și viitor”, organizat pentru a marca închiderea expoziției România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor, curatoriată de Ileana Tureanu, președinta Uniunii Arhitecților din România și inaugurată pe 17 octombrie 2025. Ampla expoziție de arhitectură, care în primele luni a avut peste 5000 de vizitatori, aduce în prim-plan personalități de marcă ale artei și arhitecturii românești: Brâncuși schimbă percepția asupra formei pure; Marcel Iancu transformă modernitatea într-un act critic; Ioana Grigorescu abordează restaurarea ca gest radical și creativ; iar Dorin Ștefan concepe „sculpturi locuite”, continuând linia brâncușiană de fuziune dintre artă și arhitectură.
În primele săli ale palatului renascentist, unul dintre cele mai importante ansambluri arhitecturale de la Segovia, publicul descoperă o parte din universul lui Brâncuși, prin fotografii ale montării Coloanei Infinitului și prin impresionantul portret realizat de Marcel Iancu, publicat în revista Contimporanul (nr. 64, 1926, Anul V). De asemenea, sunt expuse machete ale „reședințelor moderniste” semnate de Marcel Iancu – precum imobilul Solly Gold, Vila Jean Juster și Vila Florica Chihăescu sau Ștrandul Kiseleff – alături de analize tranșante din manifestul Asociația pentru urbanistica Bucureștilor. Către o arhitectură a Bucureștiului (1935), semnat de Iancu, Horia Creangă și Octav Doicescu.
Un alt spațiu este dedicat arhitectei Ioanei Grigorescu, care a redat splendoarea bisericilor pictate din nordul Moldovei și a contribuit decisiv la includerea acestora pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Sunt expuse schițe, fragmente de proiecte, obiecte personale și piese de ceramică din Fondul documentar „Ioana Grigorescu”, aflate în patrimoniul Uniunii Arhitecților din România.
Universul lui Dorin Ștefan, unul dintre cei mai influenți arhitecți contemporani români, cunoscut pentru caracterul inovativ și non-convențional al proiectelor sale include lucrări descrise adesea drept „sculpturi locuite”, punți între artă și arhitectură. Centrul „Constantin Brâncuși” este un proiect ce realizează o legătură profundă între opera sculptorului și spațiul construit.
Un loc aparte în acest puzzle arhitectural este dedicat femeilor din arhitectura românească: de la Virginia Andreescu Haret și Henrietta Delavrancea pioniere ale perioadei Regina Maria, până la Margareta Brender, prima femeie membră a Asociației Arhitecților din Catalonia, până la cele mai tinere talente ale arhitecturii contemporane. Expoziția evidențiază rolul de pionier european al prezenței femeilor într-un mediu profesional predominant masculin, naturalețea și firescul cu care femeile din Romania au fost acceptate și s-au exprimat în arhitectură.
La masa rotundă vor participa:
Juan Manuel Bonet, poet, eseist, critic de artă și literatură, unul dintre marii specialiști în avangarda secolului XX, care va susține conferința Peripluri și migrații în artă: Brâncuși, Iancu și harta unei modernități în mișcare, evidențiind parcursul internațional al lui Brâncuși, impactul său asupra sculpturii universale, rolul lui Marcel Iancu în avangarda românească în dialog cu Europa și călătoria ca experiență formativă în viața artiștilor moderni;
Sara Pérez Barreiro, doctor arhitect și profesor la Departamentul de Teoria Arhitecturii și Proiecte Arhitecturale al Universității din Valladolid, autoare și coeditor al mai multor publicații de specialitate, conduce revista „CA Magazine” și coordonează conținuturile arhitecturale ale FICARQ – Festivalul Internațional de Arhitectură și Film, care va prezrnta rolul și impactul femeilor arhitectură, scoțând în evidență pioneratul româncelor la nivel european;
Giovanni Ferraro, directorul Palatului Quintanar, care va vorbi despre importanța dialogului româno-spaniol în domeniul culturii și impactul expoziției România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor.
Ziua Culturii Naționale reprezintă un reper identitar esențial, celebrat anual pentru a reafirma rolul culturii române în context european. În ultimii ani, colaborările culturale dintre România și Spania s-au intensificat, iar Segovia a devenit un punct important în acest dialog. În acest context, expoziția găzduită de Palatul Quintanar România. Manifestul formelor. Fragmente pentru viitor a oferit vizitatorilor spanioli o privire amplă asupra artei și arhitecturii românești contemporane și asupra modului în care acestea reflectă inovația, tradiția și diversitatea culturală a României. În același timp, expoziția a invitat vizitatorii să exploreze traseele curajului și ale inovației, să descopere gesturile subtile care au transformat formele, limbajul și percepția spațiului și să înțeleagă că viitorul arhitecturii se clădește din idei vii.
La finalul intervențiilor, va avea loc un tur ghidat al expoziției, punându-se accent pe rolul fundamental pe care l-au avut Constantin Brâncuși – anul 2026 fiind declarat „Anul Brâncuși” – și Marcel Iancu în modernitatea artistică europeană.
Organizatori:
Uniunea Arhitecților din România
Institutul Cultural Român de la Madrid
Colegiul Arhitecților de la Segovia,
Palatul Quintanar de la Segovia
sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei.
