- 27 November 2025
- Etichete ICR Institutul Cultural Roman
Evenimentul „Rețele culturale, diplomație culturală și cooperare internațională” organizat de ICR miercuri, 26 noiembrie, la sediul instituției a reunit reprezentanți ai rețelelor culturale internaționale, diplomați, manageri culturali, profesori universitari și cercetători, oferind un cadru de dialog despre bune practici, strategii și parteneriate în domeniul diplomației culturale.
Workshopul a fost deschis de Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, Sorin Costreie, Consilier prezidențial în Departamentul Educație și Cercetare, Isabelle Perot, directoarea Institutului Francez din România și Markus Huber, directorul Goethe-Institut București.
„Sunt bucuros să îi avem astăzi alături de noi pe distinșii noștri invitați la acest eveniment integrat în Programul NARDIV, derulat prin Horizon Europe. Inițiat în 2023, acest program reunește numeroase instituții culturale și universități partenere, active în diverse țări, și creează un cadru solid pentru colaborare și schimb de expertiză. Ne bucurăm să contribuim activ la acest demers european, iar, în sens mai larg, să avem prilejul de a discuta despre parteneriate, de a consolida legături instituționale și de a dezvolta platforme care generează noi oportunități de cooperare. Institutul Cultural Român își asumă, în mod firesc, rolul de facilitator pentru organizațiile culturale românești, contribuind la identificarea și consolidarea parteneriatelor la nivel internațional. Întâlnirea de astăzi de la ICR ne oferă și posibilitatea unui schimb consistent de idei și bune practici. Totodată, subliniez continuitatea preocupării Institutului Cultural Român de a avea un rol activ în rețele și colaborări internaționale.” a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.
În continuarea subiectului privind diplomația culturală europeană, Sorin Costreie, Consilier prezidențial în Departamentul Educație și Cercetare a declarat: „Consider reziliența culturală un element esențial în contextul actual. Din perspectiva neuroștiințelor, asa cum neuronii își îndeplinesc mai bine sarcina doar împreună, tot așa și noi ne extragem forța din unitatea și coeziunea comunității. Doar împreună putem depăși provocările, iar comunitatea prosperă atunci când rămânem solidari. Puterea noastră, ca indivizi, constă în capacitatea de a rămâne uniți și de a construi rețele durabile. Aș vrea să menționez că, în domeniul educației, traversăm o perioadă de transformări și provocări mari la nivel european. În acest context, au apărut alianțe universitare, și aceste alianțe și rețele reprezintă un pas înainte în ceea ce privește colaborarea internațională. Întreaga idee din spatele acestor rețele este de a consolida fundația noastră europeana, deoarece astfel de parteneriate ne oferă stabilitate pe termen lung. Mesajul meu pentru dumneavoastră este să continuați să colaborați ca institute culturale în special cu aceste alianțe universitare. De exemplu, în cadrul alianței noastre CIVIS, pentru a consolida angajamentul comun, dezvoltăm proiecte culturale locale. Colaborăm deja cu diverse institute și cu parteneri academici – precum Université d’Aix-Marseille, care este si universitatea coordonatoare a alianței noastre, dar și universități din Stockholm, Bruxelles, Atena, Glasgow, Lausanne, Salzburg sau Madrid – pentru a construi o perspectivă amplă și coerentă la nivel internațional. Scopul acestor colaborări este de a reuni forțele universităților cu cele ale institutelor culturale, având un obiectiv comun: puterea rețelelor.”
În prima parte a evenimentului, dedicată temei „Rețele, cooperare, strategii”, invitații Andrew Manning (EUNIC Global), Markus Huber (Goethe-Institut București), Abdi Hassan (British Council, vicepreședinte EUNIC Romania), Mélanie Martini (Institutul Francez București), Domenico Valenza, director adjunct al Institutului Italian de Cultură din România, Membru al echipei prezidențiale EUNIC Romania și Magdalena M. Baran (Universitatea din Polonia) au adus în discuție perspective din activitatea lor internațională, generând un dialog valoros despre modul în care institutele culturale și rețelele europene pot colabora în mod coerent și strategic.
Andrew Manning - Director EUNIC Global: „Consider că rețelele orizontale reprezintă un element esențial al diplomației culturale, deoarece contextul politic este adesea tensionat, iar pentru a consolida cadrul național avem nevoie de parteneriate solide. Organizația pe care o reprezint — Rețeaua Institutelor Naționale pentru Cultură din Uniunea Europeană — reunește 39 de instituții implicate în dezvoltarea relațiilor culturale, provenind din toate cele 27 de state membre, precum și din Regatul Unit și Ucraina. Marea provocare constă în faptul că această rețea este extraordinar de diversă.”
În a doua parte a workshopului, moderată de Oana Năsui, Manager cultural și cercetător, fondator și coordonator de proiecte culturale și creative, tema „Diplomație culturală – între politici și practici” a fost aprofundată de Radu Carp, Profesor și Director al Școlii Doctorale de Științe Politice, Universitatea din București, Dr. Miriam Pânzaru, Conf. univ., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, Prof. univ. dr Bogdan Ștefănescu, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București și de Tamina Bojoancă (British Council) împreună cu Pawel Rutkowski (Institutul Polonez), care au împărtășit bune practici dezvoltate în cadrul EUNIC. Discuțiile au combinat perspective academice și experiențe practice, oferind participanților oportunitatea de a învăța din experiențele colegilor din diferite țări și de a explora modalități de cooperare inovatoare.
Dr. Miriam Pânzaru, Conf. univ., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București a oferit câteva aspecte esențiale privind modul în care diplomația culturală funcționează în contextul actual: „Diplomația culturală se desfășoară astăzi într-un mediu marcat de narațiuni fragmentate, volatilitate geopolitică și o expunere culturală accelerată. Am constatat, în ultima perioadă, că vorbim aceeași limbă și abordăm aceleași teme, însă este important să subliniez că discutăm despre interculturalitate, despre management și comunicare interculturală, fiecare prin propriile instrumente și perspective. În prezent, ne concentrăm asupra modului în care culturile interacționează, asupra situațiilor generate de întâlnirea dintre experiențe și percepții diferite. Ne reunim și spunem: „haideți să discutăm despre viziune”, iar în final reușim să găsim căi de a face tranziția de la soft power la smart power și, ulterior, la o formă de coabitare a puterii. Avem nevoie de un dialog deschis despre diferențele culturale; este necesar să găsim modalități de a vorbi despre aceste diferențe, deoarece, în lipsa unei astfel de abordări, nu putem progresa.”
În continuarea acestor reflecții asupra dialogului intercultural și a nevoii de a adapta instrumentele diplomației culturale la realitățile contemporane Radu Carp, Profesor și Director al Școlii Doctorale de Științe Politice, Universitatea din București a adus în discuție și alte provocări pe care le observăm în practică. „În pofida cooperărilor internaționale și a strategiilor comune, persistă încă numeroase diferențe culturale. Una dintre marile provocări este, într-adevăr, modul în care putem construi o strategie comună puternică. Dar, înainte de toate, principala dificultate rămâne învățarea limbilor. Observ în România o tendință pe care nu o înțeleg pe deplin: aceea că mulți aleg să învețe nu limbi europene, ci limbi asiatice. Cred că, astfel, riscăm să pierdem oportunitatea de a înțelege mai profund preferințele tinerelor generații. Chestiunea limbajului este fundamentală și întărește elemente esențiale ale diplomației culturale. Un alt aspect care lipsește în aceste abordări alternative de promovare a diplomației culturale este modul în care putem combina diplomația digitală cu diplomația culturală, cum putem integra instrumentele digitale în practica diplomației culturale.”
Participanții la workshopul „Rețele culturale, diplomație culturală și cooperare internațională” au explorat împreună bune practici, strategii și parteneriate, discutând modul în care institutele culturale și nu numai pot colabora eficient în context european. Workshopul a oferit un cadru de reflecție asupra relației dintre politici și practici, combinând informații academice cu experiențe directe din proiecte culturale internaționale.
De asemenea, în cadrul proiectului NARDIV, va avea loc conferința „Reimaginarea diplomației culturale europene | Moșteniri istorice și perspective de viitor ale relațiilor Est–Vest”, programată la București între 27 și 29 noiembrie 2025 la Universitatea din București și Goethe-Institut București. Conferința va reuni cercetători și profesioniști pentru a analiza dinamica în continuă schimbare a diplomației culturale europene, acordând o atenție specială moștenirilor istorice, provocărilor contemporane și viitorului relațiilor Est–Vest.
Proiectul NARDIV se aliniază obiectivelor strategice ale ICR pentru perioada 2022–2026 și urmărește dezvoltarea și consolidarea relațiilor transnaționale în domeniul culturii și patrimoniului. Proiectul urmărește să exploreze noi moduri de colaborare și de construire a relațiilor, elemente-cheie ale diplomației culturale de astăzi. Prin structura NARDIV, partenerii academici și managerii de proiecte culturale internaționale au posibilitatea să lucreze mai aproape unii de alții, să împărtășească bune practici și să învețe din experiențele lor transnaționale.
NARDIV se desfășoară în perioada 2023-2026 cu participarea: Université d´Aix Marseille (coordonator), Universitatea din București, Protisvalor Méditerranée, Uniwersytet Wrocławski, Hochschule für Angewandte Wissenschaften Hamburg, Uniwersytet Szczeciński, Stichting Duitsland Instituut bij de Universiteit van Amsterdam, Institutul Cultural Român, Goethe-Institut București, Institut Français de Roumanie, Universiteit van Amsterdam, Office Franco-Allemand pour la Jeunesse (OFAJ), EUFRAK-EuroConsults Berlin GmbH, GLOBESEC.
