Pentru al șaisprezecelea an, zilele de 14-17 mai aduc la Cracovia Festivalul Culturii Române. Concerte, filme, prezentări de carte și un spectacol-lectură – toate îi vor prilejui publicului cracovian întâlnirea cu vitalitatea unei culturi atât de apropiate și totuși atât de diferite față de cea poloneză.
Această nouă ediție a festivalului, prima după încheierea Sezonului Cultural România–Polonia 2024-2025, este și un prilej de a onora instituțiile culturale cracoviene care au contribuit la succesul celor aproape 2 ani de evenimente – Centrul Internațional pentru Cultură (care a găzduit două expoziții excepționale și zeci de evenimente conexe lor), Cricoteka (co-organizatorul ediției românești a festivalului „Playing with Kantor”), Universitatea Jagiellonă, unde de 50 de ani se studiază limba română fără întrerupere, Biblioteca Publică Voievodală, un loc de întâlnire pentru comunitatea românească din regiune, Cinematograful Pod Baranami.
PROGRAM
JOI 14 MAI
20:00 – Deschiderea Caravanei Noului Cinema Românesc
BOSS
regia Bogdan Mirică, 2023, 126 min.
Introducere: Kamil Walczak
Kino Pod Baranami (Rynek Główny 27)
Bogdan, un șofer de ambulanță metodic și inteligent, participă la un jaf armat alături de alți trei bărbați pe care abia îi cunoaște. Deși inițial pare că cei patru vor scăpa neprinși, lumea lui Bogdan se răstoarnă dramatic când începe să suspecteze că unul dintre ei manipulează ancheta poliției. Pornește într-o investigație proprie obsesivă, în încercarea de a dezgropa identitățile complicilor săi. Pe măsură ce descoperă noi detalii, se adâncește tot mai mult într-o spirală a fricii și a paranoiei.
VINERI, 15
MAI
12:00 – Întâlnire cu Oleg Serebrian la Universitatea Jagiellonă
Participă: Oleg Serebrian, dr. hab. Kazimierz Jurczak, prof. UJ
Universitatea Jagiellonă, clădirea Małe Paderevianum, parter, sala 0.3
Discuția va avea loc în cadrul întâlnirilor organizate de Departamentul de Studii Moldovenești al Universității Jagiellone, a cărui activitate a fost inaugurată în anul 2024. Caracterizat de o abordare interdisciplinară, acest nouă direcție de cercetare își propune să aprofundeze bogatul patrimoniu istoric și cultural al Republicii Moldova, precum și realitățile sale contemporane. În timpul dialogului cu diplomatul și scriitorul Oleg Serebrian vor fi abordate teme precum importanța strategică a Republicii Moldova și perspectivele integrării sale în Uniunea Europeană.
Întâlnire dedicată persoanelor care studiază și lucrează la Universitatea Jagiellonă
Oleg Serebrian –scriitor, politolog, diplomat și politician moldovean. A studiat istoria, dreptul și relațiile internaționale la Chișinău și Nisa, și-a continuat studiile la Edinburgh, Paris și Birmingham. Doctor în politologie, specialist în geopolitică, fost ambasador al Moldovei în Franța și Germania, printre altele, și în perioada 2022-2025 viceprim-ministru pentru reintegrarea Transnistriei. În prezent, este ambasadorul Moldovei în Turcia. Oleg Serebrian este autorul a trei romane: Cântecul mării (2011), Woldemar (2018, ed. pol. 2025) și Pe contrasens (2021, ed. pol. 2023), ultimele două apărând în ediție poloneză la Editura Amaltea, în traducerea Radosławej Janowska-Lascar.
18:00 – Oleg Serebrian – întâlnire literară în jurul romanului Woldemar
Invitați: Oleg Serebrian, Radosława Janowska-Lascar (autoarea traducerii)
Moderatoare: Georgina Gryboś
Woldemar
este un roman psihologic emoționant, a cărui acțiune se desfășoară în Bucovina
multiculturală din a doua jumătate a secolului XX. Oleg Serebrian creionează un
portret subtil al unui băiat care crește într-o lume divizată între amintirile
idilice ale trecutului și realitatea regimului sovietic. Woldemar este un copil
cu o sensibilitate extraordinară, fascinat de istoria propriei familii și de
gloria trecută a orașului Cernăuți. Trăiește la granița dintre două lumi –
între sat și rămășițele elitei intelectuale – încercând să înțeleagă cine este
și unde îi este locul.
Romanul vibrează de tensiunea dintre realitate și imaginație, trecut și
prezent. Este o poveste despre maturizare, căutarea de sine și viața în umbra
marii istorii – plină de melancolie, profunzime și frumusețe.
Pałac Potockich, Sala Zielona (Rynek Główny 20)
20:00 – Film: DINȚI DE LAPTE
regia: Mihai Mincan, 2025, 104 min.
Kino Pod Baranami (Rynek Główny 27)
România, 1989, finalul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, un orășel de provincie. Tăcută, timidă și introvertită, Maria este cea mai mică dintre cele două surori din familia Lucaciu. La 10 ani, ajunge să lupte singură cu urmările terifiante ale unei tragedii (dispariția surorii mai mari) și să depășească două dimensiuni de coșmar: realitatea, în care este confuză, ignorată și lăsată singură, și spațiul viselor, în care viziunile întunecate încep să preia controlul asupra vieții ei.
Premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția 2025 și cea nord-americană la Festivalul Internațional de Film de la Toronto 2025.
SÂMBĂTĂ 16 MAI
12:00 – România care ne inspiră: proiecție de
film și întâlnire cu doi artiști români
Invitați: Bogdan Achimescu, Andreea Anghel
Moderator: Łukasz Galusek
Arteteka (ul. Rajska 12, intrarea din str. Szujskiego)
Evenimentul va cuprinde proiecția filmului documentar „O țară în 5 portrete”, precum și discuția moderată de Łukasz Galusek cu doi artiști români consacrați pe scena artei contemporane poloneze, Bogdan Achimescu și Andreea Anghel, de la care veți afla în ce fel România devine o sursă de inspirație.
Film documentar
O țară în 5 portrete
Scenariu și regia: Andrei-Nicolae Teodorescu
Producător: Dan Dimăncescu
Imagine: Constantin Ene Jr.
Montaj: Tudor D. Popescu
Sunet: Andrei Boanță
Muzică originală: Josh Heineman
Grafică și animație: Claudia Ilea, Vlad Bota,
Adrianna Borucka
Fiecare țară are identitatea sa, stereotipul său, ceva pentru care este cunoscută. În România, însă, lucrurile nu sunt atât de clare. Deși ne-am recăpătat libertatea, în ultimii 30 de ani, în afara țării se știu foarte puține lucruri despre noi. Acest film prezintă cinci personalități care activează în cinci domenii diferite, fiecare dintre ele punând România pe hartă și adăugând la patrimoniul cultural, ecologic, tradițional, științific, tehnologic și artistic al unei țări care are un potențial extrem de bogat. Cele cinci personalități sunt Maria Zurbagiu (artistă vizuală), Florin Talpeș (informatician, antreprenor, fondatorul BitDefender), Ionuț (Joe) și Cornelia Oanea (Muzeul Viu de la Tecșești), Aurora Simionescu (astrofizician), Alin și Tiberiu Ușeriu (activiști sociali, fondatori ai Asociației Tășuleasa și creatorii traseului Via Transilvanica).
Născut în România, la Timișoara, Bogdan Achimescu și-a făcut studiile la Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca, obținând diploma la Facultatea de Grafică a Academiei de Arte Frumoase „Jan Matejko” din Cracovia. Practică desenul, fotografia și instalația. A reprezentat România la Bienala de la Veneția în 2001, în cadrul proiectului Context Network. Lucrările sale sunt prezente în numeroase colecții din țară și din străinătate (MoMA, Uffizi ș.a.). A susținut și susține activitate didactică în instituții de învățământ artistic superior din Polonia, România, SUA. A avut expoziții personale în Europa, Asia și America. În perioada 2020–2024 a fost directorul Școlii Doctorale a Academiei de Arte Frumoase „Jan Matejko” din Cracovia.
Artista româncă Andreea Anghel locuiește și lucrează în prezent în Wrocław. Lucrările sale combină piese de mobilier ready-made, elemente de mobilier din secolul XX și alte asamblaje (folosite deopotrivă ca tehnică sculpturală și tehnică de scriere) cu elemente nou construite și cabinete de curiozități. În 2025, lucrările sale au fost prezentate în cadrul expoziției colective „Unleashing the Sins of Sculpture” de la Galeria Scânteia+ din București, dedicată sculptorițelor române contemporane. În același an a participat și la prestigioasa expoziție „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția Ovidiu Șandor” la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia, dar și la Festivalul Sopot Literacki, ambele evenimente din cadrul Sezonului Cultural România–Polonia 2024-2025.
Dr. Łukasz Galusek — arhitect și istoric; director al Muzeului Sileziei din Katowice. Se ocupă de diplomația publică, precum și de cultura, arta și arhitectura Europei Centrale. Autor și coautor al mai multor publicații, printre altele: Socmodernizm. Architektura w Europie Środkowej w okresie zimnej wojny/ Socmodernism. Arhitectura în Europa Centrală în perioada Războiului Rece (ediție poloneză și engleză: Cracovia 2024) și Pogranicze.O odradzaniu się kultury /Zona transfrontalieră. Despre renașterea culturii(ediție poloneză: Wrocław 2012, ediție engleză: Viena–Zürich 2019, ediție sârbă: Belgrad 2024); co-curator al expozițiilor dedicate artei Europei Centrale, printre care: „Cartograful unei istorii nefaste. Tara (von Neudorf)” (2013), „Epopeea adriatică. Ivan Meštrović” (2017), „Arhitectura independenței în Europa Centrală” (2018), „Socmodernism. Arhitectura în Europa Centrală în perioada Războiului Rece” (2024), „Un ochi râde, altul plânge. Arta României din colecția Ovidiu Șandor” (2025).
16:00 – Film: LA GOMERA
regia Corneliu Porumboiu, 2019, 97 min.
Kino Pod Baranami (Rynek Główny 27)
Imprevizibil,
ritmat, schimbând permanent „costumele” de gen, „La Gomera” șerpuiește și încâlcește indiciile
scenariului ca un fugar extrem de iscusit. Comedia polițistă în regia lui
Corneliu Porumboiu surprinde prin ingeniozitate, amuză prin umorul absurd, dar
în primul rând demonstrează că cel care se ia mult prea în serios ajunge să fie
pur și simplu ridicol.
Maestrul Noului Val ne îndeamnă să ne luăm adio de la seriozitate și nu
oriunde, ci la Gomera, una dintre insulele arhipelagului Canare. Aici ajunge
polițistul bucureștean, corupt și posac Cristi pentru a învăța limbajul secret
fluierat el silbo. Grație lui, poate comunica cu mafia și planifica
o răpire, fluierând la interogatoriile de la secție. Profesorii românului sunt
aici un gangster local și o brunetă și misterioasă femme fatale.
Premiera mondială în competiția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2019
18.00 –
Spectacol-lectură cu piesa Dispariții de Elise Wilk
Regia: Mira Mańka
Traducerea:
Joanna Kornaś-Warwas
Ośrodek Dokumentacji Sztuki Tadeusza Kantora – Cricoteka / Centrul pentru Documentarea Creației lui Tadeusz Kantor – Cricoteka (ul. Nadwiślańska 2/4)
Dispariții povestește istoria unei familii de sași transilvăneni, din 1945 până în zilele noastre. Povestea este structurată în trei părți, în jurul a trei perioade cruciale pentru istoria României: 1944-1945 (când a avut loc deportarea etnicilor germani în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică), 1989-1990 (Revoluția, urmată de exodul în masă a minorității germane) și 2007 (anul aderării României la Uniunea Europeană). Kathi se vede nevoită să se căsătorească pentru a nu fi deportată în Siberia. La câteva decenii distanță, Martha vrea cu orice preț să plece în Germania, departe de teroarea dictaturii ceaușiste. Emma, în schimb, refuză să-și părăsească țara, deși cadourile primite din Germania o conving că viața poate fi mult mai frumoasă departe de locurile natale. Între aceste suflete feminine se desfășoară o panoramă amplă de speranțe și eșecuri, de sacrificii și iubiri neîmplinite. În fapt,Disparițiieste cronica unei familii în ale cărei tragedii se reflectă, de fapt, un fragment din tumultuoasa istorie a României secolului trecut.
Proiectul a fost realizat inițial ca o comandă a Goyki 3 Art Inkubator, în cadrul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Sopot Literacki 2025.
20:15 – Filme românești de
scurtmetraj (95 min.)
Kino Pod Baranami (Rynek Główny 27)
Bunicu doarme (2025, animație), r. Matei Branea
Alma are șase ani și nu poate accepta că bunicul doarme la nesfârșit, așa că pleacă cu el în ultima lor aventură împreună.
Conexiune instabilă (2025),r. Răzvan Dinu
Un cioban care trăiește izolat pe dealurile îndepărtate ale României dezvoltă ceea ce pare a fi o relație romantică cu o tânără misterioasă, prin intermediul aplicației TikTok. Cu timpul, el își dă seama că a devenit victima unei înșelătorii sentimentale.
Dragostea e în aer (2025), r. Claudiu Mitcu
Încercarea de a petrece o aniversare romantică la un hotel din București se termină prost pentru Laura și Marius, care sunt nevoiți să se întoarcă mai devreme în apartamentul lor. Ajunși acasă, descoperă că romantismul încă există. Din păcate, nu pentru ei.
Nebunul (2025), r. Igor Cobileanski
România, 1992. Sava este internat într-un spital psihiatric. Când clădirea spitalului este retrocedată unei mănăstiri, pacienții sunt transferați la alte spitale. Sava, însă, evadează, dar se întoarce,pentru că mai are nevoie de puțin timp ca să-și termine proiectul său ambițios – o farfurie zburătoare.
21:00 – Concert: The Broken Sound of Krakow
Interpreți: Petre Ionuțescu (trompetă) & Doctorul Sinteză (Alexandru Pascu și Cristian Văduva)
Concert din balconul Centrului Internațional pentru Cultură (Rynek Główny 25)
Alegerea trompetei ca principal instrument al concertului este o referință la tradiția hejnał. Melodia care se oprește brusc, păstrând memoria trompetistului care a avertizat orașul asupra invaziei mongole, devine metafora centrală a proiectului: sunetul fragmentat, semnalul întrerupt, memoria suspendată.Tocmai această ruptură sonoră inspiră titlul The Broken Sound of Krakow și definește dramaturgia muzicală a performance-ului. Sunetul trompetei pornește dintr-un gest acustic pur, evocând chemarea istorică din turn, apoi este preluat de procesări electronice, sampling și sinteză, unde se fracturează, se multiplică și se transformă în timbre complet noi, neașteptate.
Petre Ionuțescu, unul dintre cei mai apreciați trompetiști ai scenei contemporane, aduce în spectacol forța expresivă a trompetei acustice și procesate, dezvoltând teme care pornesc din memorie, semnal și improvizație.Pornind de la ecoul simbolic al hejnałului mariacki, intervențiile sale leagă dimensiunea istorică a orașului de limbajul viu al jazzului contemporan, transformând trompeta într-un instrument al memoriei și al descoperirii.
În dialog permanent cu trompeta, Doctorul Sinteză are un rol esențial în identitatea proiectului, construind nucleul de muzică electronică live prin sintetizatoare hardware, samplere, secvențiere, live processing și sound design cinematic. Universul său dawless preia fragmentele de trompetă, le transformă în pulsații, texturi, armonii suspendate și structuri ritmice, amplificând ideea de „broken sound” într-un limbaj electronic contemporan. Astfel, componenta de jazz se extinde natural către electronica experimentală, ambient, beat-uri abstracte și peisaje sonore imersive.
DUMINICĂ 17 MAI
18:00 – Film: DE CAPUL NOSTRU
regia: Tudor Cristian Jurgiu, 2026, 94 min.
Kino Pod Baranami, Rynek Główny 27
Într-un mic oraș din România, un grup de adolescenți învață să se descurce fără părinții lor plecați la muncă în străinătate.Forțați să devină adulți prea devreme, își construiesc propria familie într-o încercare disperată de a umple golul. În centrul lor e Flavia, o tânără puternică, obișnuită să își ascundă emoțiile în spatele sarcasmului, dar pe care grija pentru ceilalți o va face să descopere un nou sens. Teribilismul Flaviei ascunde, la fel ca în cazul celorlalte personaje, suferința provocată de singurătate, de lipsa de iubire și de neglijența propriilor părinți.
Premiera în acest an la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, unde a fost distins cu CICAE Art Cinema Award.
21:00 – Concert: The Broken Sound of Krakow
Interpreți: Petre Ionuțescu (trompetă) & Doctorul Sinteză (Alexandru
Pascu și Cristian Văduva)
Concert din balconul Centrului Internațional pentru Cultură (Rynek Główny 25)
_______
Bilete la filme: 31 PLN (normal), 26 PLN (redus), 23 PLN (seniori/clubul Pod Baranami), 110 PLN (abonament pentru 5 proiecții)
Biletele se pot achiziționa online pe pagina www.kinopodbaranami.pl sau la casa cinematografului.
Bilete la spectacolul-lectură Dispariții: 25 PLN
Biletele se pot achiziționa online pe pagina https://bilety.cricoteka.pl/ sau la casa Cricoteka.
La restul evenimentelor: INTRARE LIBERĂ