BERLIN. Valeska Bopp-Filomonov, prezentare online despre provocarile românisticii interdisiplinare

Joi, 9 decembrie 2021, ora 19.00, are loc conferința pe tema „Provocări ale românisticii interdisciplinare”, organizată pe platformele ICR Berlin, Zoom și Facebook: Meeting ID: 895 7540 3189; Passcode: 897971; https://us02web.zoom.us/j/89575403189?pwd=aXZoOUxKenozUFB2ZSt3bjNNQVpIdz09

Valeska Bopp-Filimonov este profesor stagiar pentru studii romanice la Universitatea Friedrich Schiller din Jena, începand din anul 2017, cu accent pe studiile de românistică. Și-a susținut doctoratul în 2012 la Facultatea de Istorie a Universității din Leipzig. Pentru teza ei, publicată sub titlul „Amintiri din«Non-timp». România Socialistă în memoria biografică și contemporană (1989-2007)”, publicată la Editura Harrasowitz, în 2013, a primit premiul Fundației Fritz și Helga Exner pentru realizări deosebite în în domeniul cercetării sud-est-europene. Principalele ei interese de cercetare sunt istoria vieții de zi cu zi și a consumului, în special în epoca socialistă; referințe asupra prezentului în presă și literatură din perioada anterioară anului 1990; cercetare biografică; istoria studiilor românești în spațiul de limbă germană; copilărie și literatura pentru copii în/din România. Pentru cel mai recent proiect al ei de cercetare, „Violența fictivă între copii și animale. Scene-cheie din literatura română”, a primit recent o bursă de cercetare Feodor Lynen, din partea Fundației Alexander von Humboldt, pentru un sejur de șase luni la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB).

Ajuns la episodul X, Ciclul de prezentări „Cuvântul românesc în spaţiul german” îşi oferă o platformă acelor personalităţi discrete, cadre didactice, autori, oameni de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii, culturii şi civilizaţiei române în spaţiul german. Academicieni, titulari sau foşti titulari ai catedrelor de românistică ale diferitelor universităţi germane, cadre universitare, cercetători, colaboratori ai unor edituri sau, pur şi simplu, foşti studenţi în România, unii dintre ei aflaţi la vârste venerabile, aceşti purtători de cultură au vorbit întreaga lor viaţă despre marile figuri ale culturii române şi aproape niciodată despre ei înşişi. Experienţa lor personală de viaţă, în materie de aducere a limbii şi spiritualităţii româneşti aproape de publicul german doritor să le descopere, va face obiectul prezentului ciclu de autoportrete culturale, în care invitaţii vor dispune de o platformă, la ICR Berlin, de pe care vor putea, periodic, să împărtăşească publicului larg apropierea şi ataşamentul lor faţă de cultura română.