Attila Tordai-S la conferința „The Other Transatlantic. Theorizing Kinetic & Op Art in Central & Eastern Europe and Latin America”, la Varșovia

Attila Tordai-S la conferinta The Other Transatlantic Theorizing Kinetic & Op Art in Central & Eastern Europe and Latin America, la Varsovia

Institutul Cultural Român de la Varșovia susține prezența curatorului român Attila Tordai-S. la conferința internațională intitulată „The Other Transatlantic. Theorizing Kinetic & Op Art in Central & Eastern Europe and Latin America” („Celălalt Transatlantic. Cinetismul şi Op-artul în Centrul şi Estul Europei şi în America Latină”), organizată de Muzeul de Artă Modernă din Varşovia, în zilele de 21 şi 22 octombrie 2016.

Evenimentul, derulat integral în limba engleză, îşi propune să arunce o privire asupra unui moment semnificativ din perioada postbelică (anii '50 - '70), când traiectoriile mediilor artistice din Europa Centrală şi de Est, respectiv din America Latină, s-au întâlnit în entuziasmul pentru cinetism şi op-art.

Cinetismul și op-art-ul stau sub semnul fascinației mișcării – ale efectelor ei, esteticii, posibilităților dinamice de creare a unor noi relații, interactive, cu publicul. Ideile născute în cercul dadaismului și constructivismului la începutul secolului al XX-lea au cunoscut o renaștere în perioada interbelică. Faimoasa expoziție „Le Mouvement” (Mișcarea), organizată în galeria pariziană „Denise René”, în 1955, a readus interesul avangardist pentru mișcare în construcțiile spațiale, aducând laolaltă artiști precum Alexander Calder, Marcel Duchamp și mai tinerii: Yaacov Agam, Pol Bury, Robert Jacobsen, Jesús Rafael Soto, Jean Tinguely, Victor Vasarély. Parisul postbelic, plin de imigranți, a devenit cumva leagănul căutărilor unei arte menite să reflecte echilibrul fragil, dar totodată - prin fascinația pentru știință, noi tehnoilogii și cibernetică - să trezească speranța în viitor.

Conferința varșoviană este o încercare de a privi acea direcție dintr-o perspectivă nouă.

Pentru o perioadă scurtă, dar semnificativă din punct de vedere istoric, a epocii postbelice, din finalul anilor '50 până la începutul anilor '70, artiștii Europei Est-Centrale și Americii Latine au fost cuprinși de entuziasmul comun față de cinetism și op-art. Ele reprezentau un fel de alternativă și provocare adresată mainstream-ului nord-atlantic, axei care lega pricipalele centre artistice (Paris, Londra și New York) și direcțiilor create de ea. În același timp, și cumva în umbra acestor direcții, au început să apară axe alternative, care uneau Varșovia, Budapesta, Zagreb, București, Buenos Aires, Caracas și São Paulo. Erau niște rețele de practici artistice dedicate unor problematici estetice complet diferite, plasate la antipolul experienței comune a totalitarismelor politice. Aceste problematici erau organizate în jurul paradigmei progresului și științei (aflate în criză în Europa distrusă de război și lipsite de popularitate printre artiștii și intelectualii americani, martori ai aruncării de către țara lor a două bombe atomice asupra Japoniei), noțiunilor mașinii, tehnologiei și percepției.

Unul dintre scopurile proiectului „Celălalt Transatlantic. Cinetismul şi Op-artul în Centrul şi Estul Europei şi în America Latină” este descrierea contextului geopolitic în care cinetismul și op-art-ul au fost promovate, în realitate, ca un soi de artă oficială de stat, acceptată de regimurile politice adversare abstracției sau expresiei mai libere ca formă. Argumentarea din perspectiva istoriei artei, aflată la baza acestui proiect, reprezintă o propunere ipotetică de răspuns, ancorat în cadrul larg al istoriei socio-politice și teoriei culturii, totodată o încercare de a răspunde la întrebarea: ce anume i-a determinat pe artiştii care funcționau în contexte culturale atât de diferite, precum Venezuela şi Iugoslavia anilor '60, să se ralieze în jurul unei paradigme estetice concrete, atât de rapid ștearsă din canonul istoriei artei secolului al XX-lea, practicat de centrele de putere ale Americii de Nord? În același timp, proiectul varșovian va fi un exercițiu de rescriere permanentă a istoriei - prin redarea trecutului ce pare îndepărtat și de nepătruns, prezentului.

Proiectul este îngrijit de Dieter Roelstraete, curator al expoziţiei Documenta 14, Abigail Winograd, curator independent şi asociat al Muzeului Frans Hals din Haarlem şi Marta Dziewanska, curator al Muzeului de Artă Modernă din Varşovia. La conferinţă vor susţine prelegeri artişti, curatori şi critici de artă din Austria, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Mexic, Statele Unite ale Americii şi Venezuela.

Attila Tordai-S. (n. 1970) trăiește și lucrează la Cluj-Napoca. A studiat artele vizuale la Academia de Artă „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca. În perioada 1999-2007 a fost coordonatorul proiectului Studio Protokoll. Între anii 2001-2003 a fost editor al Revistei de Artă Contemporană „Balkon" (Cluj) și al revistei „IDEA artă + societate" ( 2003 - 2007). În 2010 a inițiat Proiect Protokoll/ȘPAC (Școala Populară de Artă Contemporană). Proiectele sale curatoriale includ expoziții de Dan Perjovschi, Oliver Ressler, Daniel Knorr, Ion Grigorescu, Mircea Cantor, Ciprian Mureșan, Nedko Solakov, Katya Sanders ș.a. În 2006 a fost curatorul Bienalei Internaționale de Artă Contemporană „Periferic 7" de la Iaşi. Este cofondator și codirector al Asociației tranzit.ro, fiind responsabil de programul din spațiul tranzit.ro/ Cluj.

În cadrul conferinței „The Other Transatlantic. Theorizing Kinetic & Op Art in Central& Eastern Europe and Latin America”, Attila Tordai-S. va prezenta lucrarea cu titlul Legacy of Modernity, referitoare la activitatea grupului timișorean SIGMA (Ștefan Bertalan, Constantin Flondor, Roman Cotoșman, Lucian Codreanu, Ion Gaiță, Elisei Rusu, Doru Tulcan), derulată între anii 1970-1976. Deși climatul cultural, contextul social și politic din România fusese diferit de cel occidental sau sud-american, demersul artiștilor arăta legături strânse cu școli și curente artistice ale vremii. Cu atât mai interesant este de analizat caracterul specific al grupului, raportarea lui la mișcările culturale și științifice ale anilor șaptezeci, comportamentul lui în ambientul politic din România, ele conturând o imagine al artei experimentale din Europa de Est.


Mai multe informaţii despre conferinţă: http://artmuseum.pl/en/wydarzenia/inny-transatlantyk-sztuka-kinetyczna-i-op-art-w-europie

Program: http://artmuseum.pl/pl/wydarzenia/inny-transatlantyk-sztuka-kinetyczna-i-op-art-w-europie/2

Foto Andre Morain