165 de ani de la Unirea Principatelor Române
Antonio D’Alessandri (Universitatea Roma Tre), Lupta pentru unirea Principatelor Române şi Piemontul lui Cavour, conferinţă prilejuită de împlinirea a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, miercuri 24 ianuarie 2024, ora 16:00, Aula 7 a Complexului Universitar „Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova
Cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Societatea de Studii Româneşti „Miron Costin” organizează, miercuri 24 ianuarie 2024, la ora 16:00, în Aula 7 a Complexului Universitar „Beato Pellegrino” din Padova, conferinţa „Lupta pentru unirea Principatelor Române şi Piemontul lui Cavour” susţinută de istoricul Antonio D’Alessandri, conferenţiar universitar dr. la Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii Roma Tre. Va prezenta şi modera Prof. univ. dr. Dan Octavian Cepraga, titularul Catedrei de Limba şi Literatura Română din cadrul Departamentului de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova. În deschidere, vor susţine scurte alocuţiuni Prof. univ. dr. Gabriele Bizzarri, Directorul Departamentului de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, şi Prof. univ. dr. Cristian Luca, Directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Deschisă publicului larg, conferinţa va marca împlinirea a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române. Conf. univ. dr. Antonio D’Alessandri va analiza, pe temeiul surselor epocii şi al istoriografiei de specialitate, susţinerea italiană pentru proiectul Unirii. Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a înfăptuit, prin votul delegaţilor în Adunările Ad-hoc, în primele săptămâni ale anului 1859, perioadă în care Piemontul lui Cavour se pregătea de războiul cu Austria. Atitudinea lui Cavour faţă de Principatele Române era parte integrantă a strategiei menită să creeze condiţiile politice şi diplomatice necesare pentru a slăbi influenţa austriacă în Occidentul şi în Răsăritul Europei, şi a înlesni astfel rezolvarea problemei independenţei Italiei. În plus, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a oferit un precedent important pentru afirmarea în Europa a principiului naţionalităţii, temeiul fondator al viitorului stat unitar italian. Camillo Benso, conte de Cavour, Prim-ministrul şi ministrul Afacerilor Externe al Piemontului, a fost un susţinător convins al Unirii, considerând că Principatele Române ar fi fost orientate, în mod firesc, către politica de alianţe a Piemontului împotriva Austriei. În corespondenţa lui Cavour cu Vittorio Emanuele Taparelli d’Azeglio, ambasadorul Piemontului la Londra, i se solicita diplomatului acreditat în capitala imperiului britanic să obţină sprijinul Lordului Palmerston, Prim-ministrul Marii Britanii, pentru susţinerea Unirii Principatelor Române, considerând că aceasta era dorinţa neîndoielnică a populaţiei din Moldova şi Ţara Românească.
Conf. univ. dr. Antonio D’Alessandri predă Istoria contemporană a Europei Răsăritene la Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii Roma Tre. Principalele sale teme de cercetare vizează istoria politică şi culturală a Europei de Sud–Est în epoca contemporană, îndeosebi începuturile şi dezvoltarea mişcărilor şi statelor naţionale. Antonio D’Alessandri este Secretar al Asociaţiei italiene pentru Studii Sud–Est europene (AISSEE), membru al Consiliului de conducere şi secretar al Comitetului din Roma al Institutului pentru Istoria Risorgimento-ului italian, membru al Consiliului de conducere al Centrului interdepartamental de cercetare privind Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Eurasia (CRIERE) al Universităţii Roma Tre, membru al Consiliului director al Centrului interuniversitar de studii maghiare şi central–est europene (CISUECO). Este autorul a numeroase volume şi studii de specialitate publicate în Italia şi în străinătate.
