inginer şi inventator român
Este celebru pentru invenţia sa, forajul cu aplicaţia sonicităţii, şi pentru descoperirea efectului care-i poartă numele.
A obţinut diploma de bacalaureat în 1920, urmând cursurile Liceului Internat din Iaşi. Beneficiind de o bursă, prin contract cu societatea petrolieră „Steaua Română", în perioada 1920 - 1925 a urmat în Austria cursurile Şcolii Superioare de Mine şi Metalurgie din Leoben, iar după terminarea cursurilor a lucrat pe şantierele societăţii „Astra Română", devenind în 1930 directorul şantierelor din Moldova. În 1933 îşi susţine la Montanistische Hochschule Leoben din Austria teza de doctorat intitulată „Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels", publicată în 1934 la „Editura Hans Urban" din Viena cu o prefaţă scrisă de celebrul inginer şi inventator Gogu Constantinescu. În acelaşi an a frecventat cursurile de vară ale Universităţii din Londra pentru specializarea în economie politică şi îşi începe cariera didactică pe post de profesor onorific la catedra de Economia Petrolului de la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale. Între 1944 şi 1949 a fost director al companiei „Petrolifera" Muntenia, iar între 1949 şi 1954 a lucrat la Ministerul Agriculturii, pe postul de proiectant şi executant al forajelor pentru alimentarea cu apă a oraşelor.
Cercetările lui Ion Basgan în domeniul forajului petrolier prin combinarea sonicităţii cu „efectul Basgan" au început încă din 1932. Primele brevete n-au întârziat să apară. Dintre cele mai importante sunt de aminitit: „Metodă pentru îmbunătăţirea randamentului şi perfecţionarea forajului rotativ, prin rotaţie percutantă şi prin amortizarea presiunilor hidromecanice", brevetată în România şi mai apoi în SUA; „Rotary Well Drilling Apparatus", brevetat în SUA şi perfecţionat mai târziu în România: „Forajul prin ciocan Rotary". Aceste invenţii au revoluţionat în epocă tehnica forajului.
Iniţial, aceste invenţii au fost folosite în ţară. Începand cu anul 1937, ele au fost aplicate şi în SUA, de către marile companii petroliere. Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, invenţiile inginerului român au fost sechestrate, fiind deblocate abia în 1965, printr-un ordin al Ministerul Justiţiei din SUA. Cu toate că au fost întrteprinse numeroase demersuri, Ion Basgan nu a reuşit să-şi recupereze drepturile de autor cuvenite ca urmare a utilizării descoperirilor şi invenţiilor sale. Acestea au fost evaluate de o comisie de experţi germani la cca. 8,4 miliarde de dolari.
În 1967, Basgan a brevetat în Franţa, SUA, Portugalia şi Emiratele Arabe Unite invenţia „Sistem de foraj rotativ şi percutant cu frecvenţe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum şi instalaţia şi aparatura respectivă", prin care era depăşită bariera critică de 8000 m adâncime.
De-a lungul vieţii, Ion Basgan a publicat peste 60 de lucrări, constituite din articole, teme dezbătute în conferinţe şi tratate despre tehnica forajului.
