Pe 13 mai 2026, ICR Beijing a organizat conferința, „Dialoguri pe teme de restaurare: Împărtășirea experiențelor și a metodelor inovatoare în conservarea patrimoniului național”, susținută de Florian Petrescu, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București și membru expert al Comitetului Științific pentru Documentarea Patrimoniului (CIPA) din cadrul Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), la sediul ICOMOS China din Beijing. Delegația Institutului Cultural Român de la Beijing a fost intimpinata de președintele Asociației Chineză pentru Protecția Monumentelor și Siturilor Istorice.
Președintele asociației, Song Xinchao, a prezentat situația generală a asociației și activitățile relevante desfășurate de aceasta. Cele două părți și-au exprimat disponibilitatea de a consolida în continuare cooperarea aprofundată dintre China și România în domeniul patrimoniului cultural, de a promova schimburile dintre specialiștii din domeniul protecției patrimoniului cultural din cele două țări și de a facilita partajarea tehnologiilor și informațiilor. La schimbul de opinii au participat, de asemenea, Zhang Jianhua, vicepreședinte al Institutului Chinez pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural, Dang Anrong, vicepreședinte al Comitetului pentru Patrimoniu Digital al asociației, precum și Gao Feng, director al Institutului pentru Conservarea și Restaurarea Picturilor Murale, Sculpturilor Policrome și Decorațiunilor Pictate din cadrul Institutului Chinez pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural.
Profesorul Florian Petrescu a susținut prezentarea intitulată „Dialogul restaurării: împărtășirea experienței și metode inovatoare în protejarea patrimoniului cultural național”, în cadrul căreia a împărtășit experiența României în protejarea patrimoniului mural. Pornind de la evoluția unor mijloace tehnologice precum măsurarea de precizie, modelarea spațială, monitorizarea mediului și reconstrucția vizuală, acesta a analizat rolul tehnologiilor digitale în diagnosticarea degradărilor picturilor murale și în reconstrucția autentică a imaginii originale.
Profesorul Petrescu a prezentat experiența practică a României în documentarea patrimoniului din cinci perspective. În primul rând, el a trecut în revistă aplicațiile timpurii ale tehnologiilor digitale în domeniul protecției patrimoniului din România, inclusiv explorările privind aplicarea tehnologiilor informatice timpurii, a fotogrammetriei digitale și scanării digitale, precum și a scanării laser și a altor tehnologii de bază. Ulterior, el a prezentat evoluțiile internaționale din domeniul de specialitate și cele mai noi tendințe ale cunoașterii, menționând în special direcții precum construirea bazelor de date pentru patrimoniu, reconstrucția digitală, procesarea imaginilor hiperspectrale și aplicarea tehnologiilor de inteligență artificială (AI).
Referindu-se la situația actuală a documentării patrimoniului în România, profesorul Petrescu a prezentat proiectul de transformare digitală a patrimoniului cultural românesc finanțat de Uniunea Europeană. Platforma ePatrimoniu, creată în cadrul acestui proiect, realizează integrarea completă a diferitelor baze de date existente privind patrimoniul cultural. Până în prezent au fost efectuate cercetări de teren și înregistrări digitale pentru cel puțin 20.000 de monumente istorice de pe întreg teritoriul României, dintre care 2.000 de monumente au beneficiat de procesare digitală tridimensională, incluzând scanare de tip cloud de puncte, fotogrammetrie, scanare LiDAR, precum și captarea de imagini panoramice aeriene și terestre prin diverse mijloace tehnologice.
Platforma integrează informații privind localizarea monumentelor istorice, regimul juridic referitor la proprietate, datele de bază ale patrimoniului, starea de conservare, riscurile existente și documentația imagistică. Totodată, acesta a prezentat și situația României în ceea ce privește dezvoltarea bazelor de date GIS, proiectele de procesare a datelor hiperspectrale și aplicațiile practice ale scanării laser și ale vehiculelor aeriene fără pilot (UAV) în fotogrammetria digitală.
Dintre cele nouă situri de patrimoniu mondial ale României și numeroasele categorii de patrimoniu răspândite pe întreg teritoriul țării, peste 80% dețin valoroase picturi murale. Sistemul geografic multifuncțional pentru monumente istorice dezvoltat de echipa profesorului Petrescu are aplicații și în domeniul picturilor murale.
Luând ca exemplu proiectul de restaurare a picturilor murale din Paraclisul Mănăstirii Bistrița, județul Vâlcea, profesorul Petrescu a prezentat comparativ imaginile scanate înainte și după restaurarea picturilor murale ale paraclisului și a explicat în detaliu arhivele grafice de restaurare stocate în sistem, precum și metoda de calcul al suprafețelor zonelor afectate de desprinderi ale stratului pictural, ilustrând într-o manieră directă aplicarea concretă a tehnologiilor digitale în conservarea picturilor murale.
Profesorul Petrescu a arătat că dezvoltarea tehnologiilor digitale avansează de la o zi la alta, ritmul de actualizare fiind extrem de rapid, iar echipamentele în sine având o durată limitată de utilizare. În acest context, modul în care poate fi asigurată stabilitatea pe termen lung a documentării digitale a patrimoniului a devenit una dintre problemele centrale ale domeniului documentării patrimoniului.
În cadrul prezentării, el a făcut referire de numeroase ori la Carta de la Veneția, subliniind că, în timp ce tehnologiile digitale sunt utilizate pentru a sprijini protecția patrimoniului, principiile de conservare a patrimoniului trebuie respectate cu strictețe. În special în activitatea de restaurare a picturilor murale, trebuie apărat principiul autenticității, astfel încât aplicarea tehnologiilor și protecția patrimoniului să se dezvolte în mod coordonat. La schimb au participat reprezentanți ai Institutului Chinez pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural, ai Comitetului pentru Patrimoniu Digital al Asociației Chineze pentru Protecția Monumentelor și Siturilor Istorice, ai Centrului Chinez de Informare și Consultanță pentru Patrimoniu Cultural și ai Centrului Chinez pentru Schimburi în Domeniul Patrimoniului Cultural.
Profesorul Florian Petrescu este un cercetător în domeniul științelor geospațiale și al documentării digitale a patrimoniului și membru expert al ICOMOS-CIPA. Din anul 2003 predă la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), ocupând funcția de conferențiar universitar. Petrescu se numără printre primii cercetători din România care au aplicat cartografia digitală, modelarea spațială și tehnologiile de teledetecție în mediul construit. Direcțiile sale de cercetare includ vulnerabilitatea urbană, presiunile climatice, cartografierea riscurilor și comportamentul structural al clădirilor istorice. Prin fotogrammetrie, teledetecție, reconstrucție tridimensională și analiză stratigrafică bazată pe GIS, Petrescu a contribuit la dezvoltarea fundamentului tehnologic care susține elaborarea politicilor de protejare și restaurare a patrimoniului cultural, în special în domeniul clădirilor religioase și istorice.