130 de ani de relaţii diplomatice între România şi Spania

La 23 iunie 2011, se împlinesc 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania. În acea zi a anului 1881, guvernul spaniol solicita autorităţilor de la Bucureşti agrementul pentru înfiinţarea unei reprezentaţiuni permanente la Bucureşti. Primindu-se consimţământul guvernului român, în vara anului 1881, la scurtă vreme după proclamarea Regatului României, era înfiinţată Legaţia Regatului Spaniei la Bucureşti, condusă Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri.

În Arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti se mai păstrează încă scrisoarea prin care diplomatul spaniol era acreditat la Bucureşti, scrisoare adresată de Antonio Aguilar y Correa, Marchiz de la Vega de Armijo, ministrul spaniol de externe al vremii, omologului român, Eugeniu Stătescu (unul dintre semnatarii actului proclamării Regatului României din 1881).

Avem plăcerea să vă prezentăm în copie această scrisoare care oficializa stabilirea relaţiilor diplomatice între Spania şi România.
România nu a putut răspunde gestului Spaniei, prin deschiderea unei legaţii decât după mai bine de trei decenii, în 1913. De la 15 iunie 1913, începea să funcţioneze Legaţia României la Madrid, cu George Cretzianu în fruntea ei, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României.

Cu toate acestea, încă din 1885 au început să fie înfiinţate în Spania consulate ale României, mai întâi onorifice (primul a funcţionat la Barcelona, fiind condus de Antonio Borell y Falch, bancher şi deputat; după zece ani, la 8 iunie 1895, consulatul onorific era ridicat la rangul de consulat general). A urmat crearea de noi consulate, la Cadiz (1890) şi Valencia (1913), ambele onorifice. După Primul Război Mondial, vor fi înfiinţate consulate onorifice ale României în Bilbao, Cartagena, Las Palmas, Malaga şi San Sebastian, la Madrid fiind creat al doilea consulat general (după cel din Barcelona).

De abia după aproape 100 de ani, misiunile diplomatice în Spania au revenit la un număr apropiat de cel atins după primul război mondial, pe lângă Ambasada de la Madrid, activând consulatele generale la Barcelona, Sevilla şi Bilbao, consulatele la Castellon, Zaragoza, Ciudad Real şi Almeria, şi consulatele onorifice la Murcia şi Pamplona.

În primul secol de relaţii diplomatice bilaterale au trebuit să fie depăşite dificultăţi generate de depărtarea geografică, succesiunea de războaie care au afectat Europa şi incompatibilităţile de ordin politic între regimul franchist din Spania şi cel comunist din România.

După înfiinţarea Legaţiei României, relaţiile bilaterale nu au evoluat linear, existând atât sincope, cât şi momente importante în istoria diplomaţiei celor două state. În 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice am asistat la:
 desfiinţarea temporară a Legaţiei României (motivată financiar, la 9 martie 1922), urmată de redeschidere după câţiva ani,
 distrugerea parţială a noului sediu al Legaţiei în timpul luptelor din perioada Războiului Civil spaniol, din cauza proximităţii sale cu o cazarmă din Madrid, şi mutarea ulterior într-un alt spaţiu,
 acordarea azilului pentru mai multe sute de cetăţeni spanioli, refugiaţi în clădirile Legaţia României din cauza insecurităţii generate de Războiul Civil (între cei refugiaţi s-au numărat şi familii ale unor diplomaţi spanioli, precum şi un nepot al Regelui Alfonso XIII),
 ruperea relaţiilor diplomatice la 4 aprilie 1946; după acest moment, atât România, cât şi Spania, au recunoscut oficial guvernele în exil, la Madrid funcționând o Legație Regală a României, iar la București o Legație a Republicii Spaniole,
 încetarea de facto a relaţiilor României cu guvernul republican spaniol în 1951,
 restabilirea relaţiilor consulare şi comerciale la 5 ianuarie 1967,
 restabilirea relaţiilor diplomatice la 21 ianuarie 1977.

Dincolo de relaţiile între autorităţile celor două state, a apărut relativ rapid interesul societăţii civile din cele două ţări pentru a dezvolta forme de cooperare specifice. Astfel, la 31 mai 1930, la ideea lui Alexandru Tzigara-Samurcaş, era constituită la Barcelona Asociaţia „Prietenii României", formată din personalităţi spaniole ale vieţii culturale şi economice, având ca Preşedinte Protector pe Ducele de Alba (Ministru de Stat) şi ca preşedinte de onoare pe ambasadorul român, Principele Anton Bibescu.

Din 1990, începe o perioadă de consolidare a legăturilor, în care creşterea progresivă a numărului românilor din Spania, până la plasarea în prezent pe primul loc între cele mai numeroase comunităţi de străini, dar şi sprijinul valoros al Spaniei pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi NATO, cooperarea ca parteneri în cadrul UE şi pe teatrele de operaţiuni militare, colaborarea în formatele multilaterale sau schimburile in creştere în plan economic şi cultural reprezintă cadrul de acţiune predilect al diplomaţiilor celor două state.

Din lunga listă de vizite reciproce, la toate nivelurile, se disting ocaziile speciale pe care le reprezintă vizitele de stat, efectuate atât la Bucureşti, de Regele Juan Carlos şi Regina Sofia în 1985 şi în 2003, cât şi la Madrid de Preşedintele României, Traian Băsescu, în noiembrie 2007.

Cele două state au încheiat la 4 februarie 1992, la Madrid, Tratatul de prietenie şi cooperare, intrat in vigoare la 10 iulie 1993. Acest tratat a fost de-a lungul anilor însoţit de o serie de acorduri tehnice în domeniul economic, al muncii, al protecţiei sociale, al protejării minorilor, al afacerilor interne şi cultural. Se remarcă înţelegerea semnată de miniştrii educaţiei, în iulie 2007, în baza căreia s-a putut introduce predarea limbii romane în şcoli din Spania.

Momentele cheie din istoria recentă a relaţiilor bilaterale au fost semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului General de la Barcelona la 10 octombrie 1995, urmată de semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului României la Castellon, la 27 octombrie 2006, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului General al României de la Sevilla, la 29 octombrie 2006, semnarea decretelor de înfiinţare a Consulatului General de la Bilbao şi a Consulatului de la Ciudad Real, la 23 iulie 2007, semnarea decretului de înfiinţare a Consulatului de la Zaragoza, la 16 iulie 2008, și a Viceconsulatului României la Almeria, la 17 noiembrie 2008. De asemenea, din decembrie 2006, la Madrid şi-a început activitatea Institutul Cultural Român, după ce de mai bine de zece ani, la Bucureşti funcţiona Centrul Cultural al Institutului Cervantes.


Scrisoarea care oficializă stabilirea relaţiilor diplomatice între Spania şi România