Pentru marcarea zilei de 9 octombrie – Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, conform Hotărârii Guvernului din 5 mai 2004, la recomandarea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, aceasta, având ca președinte onorific pe Elie Wiesel (evreu originar din România, supraviețuitor al Holocaustului din Transilvania, autor respectat, laureat al Premiului Nobel pentru Pace) a elaborat un Raport final, care pe lângă faptul că făcea o evaluare științifică a participării României la Holocaust, formula o serie de recomandări privind politicile memoriei.
Cu acest prilej, în data de 9 octombrie 2024, pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona vor fi prezentate o fotografie și un articol scris de Adrian Cioflâncă, Directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România. Fotografia, care face parte din arhiva personală a autorului, este din 2004, din timpul lucrărilor Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România.
Conform studiului semnat de istoricul și directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, Adrian Cioflâncă, comemorarea Holocaustului este, „în primul rând, despre victime, este dedicată memoriei lor. În timpul ceremoniilor de comemorare, acest lucru este marcat, de obicei, prin invitarea supraviețuitorilor Holocaustului pentru a povesti, pe scurt, în fața audienței, nenorocirile prin care au trecut. Sau sunt organizate proiecții de filme documentare, expoziții, conferințe, dezbateri, în care este, mai mereu, rezervat un spațiu victimelor”. Iar anul „2004 a fost un an hotărâtor, marcând o schimbare substanțială de discurs și atitudine în chestiunea Holocaustului. Dacă până atunci negaționismul avea susținători publici inclusiv în instituții ale statului, după 2004 a devenit de neimaginat ca reprezentanți ai statului român să pună la îndoială existența Holocaustului și magnitudinea suferinței evreiești din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Au mai existat cazuri, dar de fiecare dată reacția opiniei publice a fost promptă și severă”.
Adrian Cioflâncă este istoric și directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România (2003 – 2004) și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. Din 2005 este membru în delegația României la International Holocaust Remembrance Alliance. A fost Tziporah Wiesel Fellow la United States Holocaust Memorial Museum in Washington (2009). Între 2010 – 2012, a fost director de departament la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. A coordonat, în 2010, proiectul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” care a dus la descoperirea unei gropi comune în Popricani (jud. Iași), cu 36 de evrei uciși în timpul Holocaustului. A editat șapte volume, în colaborare; ultimul dintre ele: Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă (coordonatori), Iaşi, Editura Universităţii „Al. I Cuza”, 2013. A publicat mai multe studii în domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, istorie culturală, teoria istoriei.