Recitalul instrumental „Les Caractères”, în cadrul Festivalului de Muzică Veche din București

Festivalul de Muzică Veche din București continuă, cu rezonanțe diverse ale viorii baroce, violei da gamba și clavecinului, câte ceva despre incitanta lume a caracterelor, „construită” de compozitorii Barocului francez, în recitalul „Les Caractères”. Protagoniștii serii au readus în lumină o parte din „suita de portrete” și dansurile pline de eleganță, create, acum sute de ani, de François Francoeur, Jean-Philippe Rameau și Marin Marais.

Program:

Jean – Philippe Rameau (1683 – 1764): Din colecția Pièces de Clavecin en Concerts 1741:

1er Concert: La Coulicam - La Livri. Rondeau Gracieux - La Vézinet.

Jean – Philippe Rameau (1683 – 1764): La Dauphine 1747.

Marin Marais (1656 – 1728): Sonnerie de Sainte - Geneviève du Mont de Paris.

Jean – Philippe Rameau (1683 – 1764): Din colecția Pièces de Clavecin 1724: Allemande

François Francoeur (1698 – 1787): Sonata pentru vioară și basso continuo, op. 2, nr. 2:

Adagio – Corrente. Allegro – Sarabande – Rondeau. Allegro.

Jean – Philippe Rameau (1683 – 1764): Din colecția Pièces de Clavecin en Concerts 1741:

5e Concert: La Forqueray – La Cupis – La Marais.

Interpretează:

Dávid Csibi – vioară barocă

István Csata – viola da gamba

Raluca Enea – clavecin

Mulți compozitori din epoca Barocului muzical francez au fost influențați, în creația lor, de autorul Jean de la Bruyère (1645 – 1696) unul dintre reprezentanții de seamă ai culturii din secolul al XVII-lea. Inspirat de ideile filozofului Teophrastus, la Bruyère dezvoltă acest aspect în lucrarea „Caracterele sau moravurile acestui veac” (Paris, 1688). În domeniul creației pentru vioară, viola da gamba sau clavecin, aceste influențe pot fi regăsite în special în structura suitelor instrumentale dedicate acestora. În cazul lui Rameau, suitele instrumentale dedicate, în mod special clavecinului, se modifică treptat, pe parcursul lor regăsindu-se din ce în ce mai multe piese „de caracter” și mult mai puține piese de dans. Piesele „de caracter” apar încă din cadrul celui de al doilea volum pentru clavecin (Pièces de Clavecin, 1724) și „acaparează” întreaga sa creație instrumentală. Ele apar și în cadrul pieselor camerale (Pièces de Clavecin en Concerts, 1741) compuse mai târziu. Piesele de caracter ale lui Rameau pot fi descriptive, înfățișând fenomene din natură, cântecele păsărilor sau personaje diverse (Le Rappel des Oiseaux, Les Tourbillons, Les Cyclopes, Les Tricotets). O altă categorie de piese de caracter sunt piesele cu dedicatar, în cadrul cărora evocă personalități ale epocii: La Livri, La Forqueray și chiar o piesă-autoportret, La Rameau. În cea de-a treia categorie, pot fi amintite piesele ce descriu trăsături umane: L'Agaçante, La Joyeuse, La Timide.

Marais, „Îngerul” – așa cum îl numise Hubert Le Blanc, în comparație cu Antoine Forqueray – folosește frecvent piesele de caracter, pe parcursul celor cinci volume dedicate violei da gamba, dar și în cazul pieselor scrise pentru două sau trei viole. Piesele de caracter ale lui Marin Marais sunt pline de momente surprinzătoare prin contrastele create între ele sau prin pasajele de virtuozitate, ce pun în evidență atât calitățile timbrale ale instrumentului, cât și măiestria interpretului. Preferate de Marais sunt cele 32 de variațiuni pe tema foliei,care se și remarcă detașat. Tot printre favoritele lui Marais sunt marșurile, dar și piesele ce sugerează diverse procedee de compoziție, precum ornamentația complexă, caracteristică stilului francez - La Bizarre - sau modulațiile foarte „la modă” în epocă – L'Arabesque. În creația instrumentală a lui Marais, un loc aparte îl ocupă piesele de genul „tombeau”, dedicații post-mortem, compuse în amintirea unor muzicieni, cunoscuți sau membri ai familiei.

„Lumea caracterelor” a deschis, practic, un nou orizont în creația muzicală franceză, transpunând, de multe ori, în muzica instrumentală, pleiada de tablouri și personaje descrise pe parcursul grandioaselor spectacole de operă. Iar dacă ne gândim că „sursa de inspirație” era, de cele mai multe ori, realitatea înconjurătoare, putem concluziona că, ascultând această muzică, reușim să recreăm în imaginație structura unei societăți apuse, din păcate, odată cu fatidicul moment al Revoluției din 1789.

Dávid Csibi (n. 1996) a absolvit Academia de Muzică „Gh. Dima”, în clasa profesorilor Melinda Béres şi Răsvan Dumitru. Interesul său pentru muzica de cameră a condus la colaborări cu diferite ansambluri, precum: Cvartetul Obermann, Quarto d’Oro, Trionfale, Baroque Ensemble Transylvania, Concerto Spiralis, Baroc pur şi Simplu, Ensemble Stradivaria - Daniel Cuiller. A frecventat cursurile de măiestrie ale lui Stefan Metz, Kati Debretzeni, Jerry Horner, Anton Steck, Adelina Oprean, Cvartetul Arcadia, Margaret Faultless. A susţinut numeroase concerte, atât în ţară, cât şi în străinătate (Germania, Franţa, Italia, Belgia, Anglia, Estonia, Letonia, Ungaria, Bulgaria). În 2018 a fost selectat în Orchestra Barocă a Uniunii Europene (EUBO), unde a participat în proiecte dirijate de Amandine Beyer şi Lars Ulrik Mortensen. În 2019 cântă ca solist alături de orchestra „Transylvania Galante”. În 2020 este bursier SoNoRo Interferenţe, ca violist. În prezent este violonist al cvartetului Intono.

István Csata s-a născut la Miercurea Ciuc unde a început studiile muzicale fiind elev al Liceului de Artă „Nagy István”. În 2007 a luat licența la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la specializarea contrabas. În prezent, este membru al Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca. A început studiul muzicii vechi și instrumentului viola da gamba ca autodidact, iar ulterior a continuat studiul sub îndrumarea profesoarei Ilse László-Herbert. A participat la cursurile de măiestrie din cadrul Facultății de Muzică din Geneva, unde a studiat viola da gamba cu profesorul Guido Balestracci și basso continuo cu profesorul Pierre-Alain Clerc. A urmat cursuri de muzică de cameră și de viola da gamba sub conducerea interpreților Bruno Cocset, Hervé Douchy, Mira Glodeanu, Jan De Winne, Françoise Lengellé. A colaborat cu numeroase formații de muzică de cameră din țară și din străinătate: Ausonia (Bruxelles), Il Gardellino (Bruges), Musica Profana (Budapesta), Chanterelle (Cluj-Napoca), Codex (Miercurea Ciuc). Este membru fondator al formațiilor de muzică barocă „Fonte di Gioia” și „Sectio Aurea”. Din anul 2015 este profesor de viola da gamba și violone la cursurile Universității de Vară organizate în cadrul Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc.

Raluca Enea este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti – secțiile Pedagogie instrumentală, pian și Interpretare (clavecin), la clasa profesoarei Ogneanca Lefterescu. Din 2005 și-a continuat studiile de clavecin în Germania, sub îndrumarea profesorilor Harald Hoeren, Glen Wilson şi Ketil Haugsand. A urmat cursuri de perfecţionare susţinute de Menno van Delft (Olanda), Frédérick Haas (Belgia), Malcolm Bilson (SUA), Ketil Haugsand (Norvegia), cursurile Academiei din Sablé, sub îndrumarea profesorilor Françoise Lengellé şi Howard Crook (clavecin şi canto baroc) și cursuri de muzică de cameră cu Jan de Winne, Marcel Ponseele și Hervé Douchy (Belgia). A susţinut concerte în România, Germania, Norvegia, Ungaria. Raluca este artist liric al Filarmonicii „G. Enescu” Bucureşti, cadru didactic asociat şi doctor al UNMB, cu o teză despre muzica pentru clavecin a lui J.Ph. Rameau – elaborată sub coordonarea Profesoarei Dana Borșan). Raluca este director artistic al Festivalului de Muzică Veche București și coordonează proiectele educative și de formare în domeniul muzicii vechi susținute de Asociația Culturală Antiqva, în România.

Festivalul de Muzică Veche București este organizat de Asociația Antiqva și de agenția Medieval Praxis.

Partenerii festivalului: Ministerul Culturii, Primăria Municipiului București și ARCUB, Institutul Cultural Român, Muzeul Național de Artă al României, Institutul Liszt București, Biserica Neagră (Brașov), Fundația Calea Victoriei, Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc.

Sponsori: Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Delicatese Florescu.

Parteneri media: TV Trinitas, Radio Trinitas, Radio România Muzical, RFI, Radio Clasic, PressHub.ro, Profit.ro, Urban.ro, News.ro, modernism.ro, AgentiadeCarte.ro, informateca.ro, munteanurecomanda.ro

Programul festivalului poate fi văzut aici: https://earlymusic.ro/program-festival/

Concertele pot fi urmărite aici: https://www.facebook.com/Festivalul.de.Muzica.../events