În data de 18 iulie 2017, la Centrul Cultural al Primăriei Dong Cheng, a avut loc un eveniment de success, la care publicul numeros chinez a fost încântat și a aplaudat fiecare moment. Evenimentul a fost deschis de domnul Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing, după care a urmat dramaturgul Sebastian Ungureanu, care a susținut o prelegere despre dramaturgia românească contemporană. Principalul moment l-a constituit proiecția piesei „Legământ” de Sebastian Ungureanu, cu traducere în limba chinezărealizată de către doamna Mihaela Xuebin Burican, în interpretarea actorilor teatrului „Gong“ din Sibiu în coproducție cu Compania SBaroc. Finalul evenimentului a fost spectaculos, un domn chinez cântând „La oglindă” și de dansul popular românesc „Țarina” oferit de grupul artistic „Iubitorii din Beijing ai cântecului și dansului national românesc”, care s-a format la cursurile de dans popular românesc organizate la sediul ICR Beijing.
Evenimentul a fost organizat de ICR Beijing în parteneriat cu Primăria Districtului Dongcheng din Beijing.
Piesa „Legământ” reprezintă un text contemporan după legenda Meșterului Manole despre „legământul” celor nouă meșteri mari calfe și zidari. Dincolo de ziduri rămâne povestea de dragoste dintre Ana și Manole, fără de început și fără de sfârșit.
Poetul Hei Feng a scris un comentariu după vizionarea acestui spectacol:
„La 18 iulie 2017 am văzut piesa de teatru ”Legământ” la Casa de Cultură al Districtului Dongcheng și sunt foarte impresionat.
Am auzit despre legenda Meșterului Manole anul trecut, când am participat la „Festivalul de poezie de la Curtea de Argeș”, și am fost de-a dreptul cutremurat. Dar sentimentele de atunci și cele de astăzi nu sunt identice. Sentimentele mele de atunci nu aveau o semnificație anume. Și acest lucru, deoarece la ridicarea unei astfel de construcții trebuie să moară cineva, la baza monumentului să se facă un sacrificiu, carne și sânge de om. Se zice că așa a fost vrerea cerului. Altfel, nu se putea ridica mănăstirea, zidul prăbușindu-se peste noapte. Mă gândesc că lucrul acesta este atât de crud, necreștinesc. Atunci am fost revoltat, nu am acceptat legenda: dacă aceasta a fost vrerea cerului, eu nu am acceptat-o. Vrerea cerului nu poate fi ucidere fără discriminare, ci plină de har, încărcată de iubire și de bunătate. Iisus mai degrabă ar muri el însuși pe cruce decât să fie martorul suferinței, cruzimii, masochismului, morții.
Dar piesa de teatru „Legământ” a dezlegat misterul „morții” printr-o viziune superioară, explicând tema veșnică a „vieții și morții”. În felul acesta, a fost introdus momentul unei iubiri fierținți, iubirea și bunătatea. Desigur, premiza morții personajului principal Ana a fost croită de soțul ei, renumitul Meșter Manole, fără de care mănăstirea nu s-ar fi putut ridica, dărâmându-se noaptea tot ce se construia ziua. Pe de altă parte, domnitorul presa construirea cât mai degrabă a acesteia. Ana, aducând mâncarea, a aflat situația exactă. Ea a sosit prima, știind legământul făcut de soțul ei că femeia care va sosi prima va fi îngropată de vie la temelia clădirii.
Această femeie extraordinară a hotărât cu curaj să-și dea viața. Avea două motive: Unu, plătea pentru promisiunea soțului său, el reușind să-și împlinească opera măreață. Doi, Sacrificul propriu de a fi zidită la temelia mănăstirii merita făcut, el fiind de natură spirituală, luminoasă. Drept motivație ar fi că ea își sacrifica viața nu numai pentru opera soțului, ci și pentru ea însăși, pentru tată ceresc. Sacrificu pentru viață, pe calea mântuirii. O dată construită o mănăstire magnifică, mii de credincioși și necredincioși veneau să se prosterneze, să se roage, să se închine.
Bineînțeles că Meșterul Manole a fost nefericit, deoarece el o iubea foarte mult. Când iubirea lui omenească s-a prefăcut într-o iubire măreață, el a fost derutat, confuz. Îi era foarte greu. Nu știa ce să aleagă. La urma urmei era om și ca orice om era interesat, egoist. Ori tocmai acest interes, acest egoism l-au salvat pe personaj de la o nuanță aplatizare, câștigând în realism, apărând drept viu, bogat sufletește. Inițial, ca om al legii, era condiționat de cele stabilite, rezultatul a fost decis de înțelegerile avute și de Ana, care l-a grăbit să-și țină promisiunea….
De aceea piesa este foarte emoționantă, foarte tulburătoare.
Motivul profunzimii este dat de calitatea morală înaltă a acestei femei obișnuite, care în fața alegerii între viață și moarte a dovedit neprihănire, inteligență, curaj, manifestate prin sublimare și sfințenie. Iată de ce, fundamentul se află în această profunzime, piesa este foarte reușită cu o mare putere de atracție, cu vigoare penetrantă, scriitura fiind foarte frumoasă din punct de vedere literar.
(Hei Feng, poet, scriitor post-modern, redactor la revista „Literatura Beijing”, 20 iulie 2017, la Poarta Heping, Beijing, China, 20 iulie 2017)
Sebastian Ungureanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Dramaturgul a primit premiul de debut al Asociației Scriitorilor din București pentru volumul de teatru „Speranța într-un cuvânt”, volum ce cuprinde piesele „Legământ”, „De la cina la micul dejun”, „În miez de noapte”, „Speranța într-un cuvânt” și „Uneori e suficient o zi”.
Mai multe piese ale sale au fost adaptate la Teatrul Național Radiofonic,printre care „Legământ”, „Uneori e sufficient o zi”, „De la Cină la micul dejun”, „Sala de așteptare”, „În miez de noapte”, „Investiția”, „Întâmplări întâmplătoare”, „Fapte bune SRL” și au fost montate pe scenele teatrelor de către regizori faimoși, iar personajele au fost interpretate de renumiți actori români, precum „Între iar și rai”, „Legământ”, „Încă o speranță”, „Investiția”, „Așteptați în liniște”, „De la cină la micul dejun” și „Fapte bune SRL”.
Spectacolul „Legământ” a fost pus în scenă de nenumărate ori, în anul 1987, în regia lui Titel Constantinescu, cu distribuție valoroasă: George Constantin, Dana Dogaru, Florin Zamfirescu, Nicolae Pomoje, în anul 1997, în regia lui Constantin Dinischiotu, cu Ion Marinescu, Eusebiu Ștefănescu, Irina Movilă, Adela Mărculescu, Mihai Dinvale, Sorin Gheorghiu, în anul 1999, tot în regia lui Constantin Dinischiotu, cu Viorel Baltag, Anca Bucșa, Adrian Găzdaru, Vasile Hatmanu, Daniela Rotari Vrânceanu, Liliana Dalu, Stelian Preda, în anul 2004, în regia lui Gabriel Martin, cu Jeno Major, Alina Perțea, Adrian Prohasca, Nicolae Suciu.
